Se împlinesc trei ani de când Rusia a invadat Ucraina. Războiul a început cu un atac fulger al trupelor ruse asupra Kievului pe 24 februarie 2022. În primele săptămâni de lupte, soldații ruși au ajuns până în suburbiile capitalei ucrainene. Mobilizarea poporului ucrainean a permis însă Ucrainei să reziste și să respingă armata rusă de lângă Kiev și regiunile învecinate.
Zelenski cere garanții ferme de securitate pentru Ucraina înainte de a semna vreun acord de pace
Germania va susține în continuare Ucraina militar și financiar, pentru că vorbim despre negocieri pentru pace. Președintele Volodimir Zelenski cere garanții ferme de securitate pentru Ucraina înainte de a semna vreun acord de pace. Liderul de la Kiev a subliniat că aceste garanții trebuie să vină inclusiv din partea Statelor Unite, care este dispus să încheie și un acord economic. Zelenski a spus și că este dispus să demisioneze din funcția de președinte dacă acest lucru ar garanta primirea țării sale în NATO. Între timp, noaptea trecută, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Kievului.
Jurnalista Euronews România, Mari Jeanne Ion, se află în capitala Ucrainei.
Mari Jeanne Ion, jurnalistă Euronews România: „Ce nu te omoară te întărește. Cam așa am trecut și noi peste noaptea trecută, care a fost cu multe peripeții. De fapt, de când am venit aici, în fiecare noapte am avut alarmă aeriană. Dar există niște surse cu care ne informăm. Există niște aplicații care ne avertizează, și nu doar pe noi, toată lumea le folosește.
Ne spuneau aplicațiile până aseară că ar fi vorba despre drone. Și în cazul în care e vorba despre drone, știm cumva că echipamentele militare antiaeriene ale ucrainenilor le pot face față, sau cel puțin în zonele importante. Aseară a fost o ploaie de drone. Azi-noapte a fost o ploaie de drone. Au fost 267 de drone aruncate asupra acestei regiuni. A fost ca un soi de foc de artificii pe cer. Ne-am dus în buncăr, unde am stat.
Am dormit până pe la 4:17 dimineața, atunci s-a încheiat alerta. La ora respectivă am urcat în cameră, crezând că o să mai prindem câteva ore de somn, pentru că astăzi aveam filmări programate încă de dimineață.
Bineînțeles că la 5 și câteva minute a început din nou alerta. S-a încheiat destul de repede, ca să înceapă din nou. Iar ultima alertă de dimineață a fost pentru rachetă.
Bineînțeles că am fugit amândoi, și eu și colegul meu Alex Crețulescu, în adăpost. Din fericire, racheta respectivă a dispărut repede de pe harta pe care ți-o prezintă aplicația, pentru că, cel mai probabil, artileria antiaeriană ucraineană a doborât-o. Cam așa a fost noaptea trecută. Nu știu ce ne așteaptă și în noaptea aceasta. Situația este destul de tensionată”
Lideri europeni, așteptați luni la Kiev
Mari Jeanne Ion, jurnalistă Euronews România: „Primul ecoul ar trebui este din partea președintelui Zelenski, care puțin mai devreme a plecat din mijlocul Forumului Ucraina anul 2025, unde a ținut și o conferință de presă. Toată presa de pe mapamond aștepta această întâlnire, pentru că ea vine după o serie de întâlniri pe care președintele Zelenski le-a avut cu emisari americani, cu aliații europeni, o serie de discuții telefonice și, evident, în siajul pregătirilor pentru ziua de mâine, când se marchează trei ani de zile de la începutul invaziei rusești aici, în Ucraina.
Conferința de mai devreme să știți că a fost destul de calmă. Președintele Zelenski nu a dat un răspuns așa de dur președintelui american Donald Trump, care zicea zilele trecute că nu este neapărat nevoie ca Ucraina să fie la masa negocierilor. Nu l -am văzut pe Zelenski răspunzând aceste chestiuni.
A punctat însă faptul că țara sa are nevoie. Orice ar fi minerale rare sau nu, înțelegeri financiare, orice ar fi, țara sa are nevoie de garanții de securitate, pentru că altfel Ucraina nu va rezista în fața Rusiei și garanțiile acestea trebuie să fie destul de puternice cât să împiedice Rusia să mai atace Ucraina în viitor.
Pentru că au mai existat situații în care Rusia a fost garant de securitate pentru Ucraina și iată ce s-a întâmplat.
Noi astăzi am fost pe teren. A fost până la Bucea, orașul care a fost ocupat de ruși pentru o lună de zile în anul 2022 și unde cred că vă aduceți aminte, ați văzut niște imagini înfiorătoare după eliberare, președintele Zelenski a fost acolo și toate televiziunile și au filmat cadavre pe jos. Orașul distrus, ars. Astăzi orașul era reconstruit și acolo erau o grămadă de oameni care încercau să facă ceva ca să ajute forțele ucrainene care luptă pe front.
Erau niște femei care îmi plăteau plase de camuflaj pentru soldații de pe front, care coseau pelerine care să îi apere de ploaie și de umezeală și multe alte lucruri pe care le pregăteau pentru acești soldați.
Bineînțeles că aceste femei sunt cumva în mijlocul rezistenței împotriva Rusiei. Le-am întrebat ce părere au despre viitorul țărilor și despre aceste negocieri de pace. Toate, absolut toate mi-au spus: «Nu există! Ucraina nu va da înapoi niciun pas. Ucraina nu va pierde teritorii. Nu este corect așa ceva.»
Cam asta este atmosfera aici. Așteptăm și noi să vină mâine aliații președinte lui Zelenski și ai Ucrainei, aici, la Kiev, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și foarte mulți prim-miniștri, chiar președinți din țările europene”
Zelenski, la Forumul „Ucraina 2025”. Evenimentul din Kiev are loc cu o zi înainte de împlinirea a trei ani de la invazia rusă
Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit azi cu șefii instituțiilor ucrainene în cadrul Forumului „Ucraina 2025”. Discuțiile de la Kiev au loc cu doar o zi înaintea împlinirii a 3 ani de război. Jurnalista Euronews, Sasha Vakulina se află la Kiev și ne aduce mai multe detalii.
Sasha Vakulina, jurnalistă Euronews: „Ne așteptăm să îi auzim pe șefii instituțiilor din Ucraina, ai autorităților ucrainene, precum și pe președintele Zelenski însuși. Trebuie să spun că, venind la Kiev, la exact trei ani de la începutul invaziei pe scară largă asupra Ucrainei, există similitudini în ceea ce privește atmosfera, desigur din cauza tensiunilor cu Washingtonul și a declarațiilor lui Donald Trump, în care l-a numit dictator pe Zelenski, în care insistă să se organizeze alegeri în timpul legii marțiale. Este o atmosferă foarte tensionată și apăsătoare.
Totodată, cred că vom auzi și mai mult de la autoritățile ucrainene și de la președintele Zelenski că, deși situația chiar este complicată pentru Ucraina, nu este la fel de complicată ca acum trei ani. Prin urmare, așa cum a spus președintele Zelenski de curând, dacă nu am făcut compromisuri acum trei ani și nu am permis Rusiei să invadeze pur și simplu, Ucraina nu va face acum compromisuri, trei ani mai târziu.
Sprijinul european pentru Ucraina în aceste zile este absolut vital, iar aceasta nu este o exagerare, dar totodată este interesant, deoarece cred este o situație bilaterală atunci când vine vorba de Ucraina și Uniunea Europeană, cooperarea dintre cele două părți este vitală pentru ambele părți. Așa ceva vom auzi de la autoritățile europene, dar și de la autoritățile ucrainene. Desigur, Comisia condusă de Ursula von der Leyen va fi mâine la Kiev pentru a-și arăta din nou sprijinul.
Cred că sincer putem spune că ucrainenii sunt destul de șocați de ceea ce aud zile acestea de la noua administrație din Statele Unite, de la președintele însuși și de la echipa lui. Ucraineni resimt acest lucru în foarte mare măsură ca trădare. Pentru că, după trei ani de sprijin constant și, de asemenea, după declarațiile potrivit cărora Statele Unite sunt cel mai puternic aliat al Ucrainei, să auzi acum că Ucraina este practic împinsă și forțată să facă enorme concesii. Iar unele cerințe, precum alegerile în timpul aplicării legii marțiale, ceea ce este interzis de Constituția Ucrainei, înseamnă prea mult pentru ucraineni. Dar, totodată, ceea ce auzim adesea la fața locului în Ucraina este că ucrainenii nu doresc să facă aceste concesii. Ei nu vor să dea metalele rare, având în vedere că, în acord, condițiile pentru Ucraina și garanțiile pentru Ucraina nu sunt clare”
Acum, la trei ani de război, circa 20 la sută din teritoriul Ucrainei este controlat de armata rusă. Și, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Rusia ar avea nevoie de 83 de ani, în ritmul actual, să ocupe restul de 80% din Ucraina.
Trei ani de la începutul din războiului din Ucraina
Și asta, pentru că, în ultimele șase luni, un număr restrâns de soldați ucraineni, care au pătruns în regiunea rusă Kursk, au complicat eforturile armatei Kremlinului de a avansa în Ucraina. Însă situația este schimbătoare în zonă și fiecare dintre părți susține că a mai înregistrat mici succese. Odată cu instalarea noii administrații la Casa Albă, care a reluat relațiile cu Vladimir Putin, se vorbește tot mai mult despre negoicieri pentru pace, deși luptele continuă.
Însă se vorbește despre pace fără Ucraina la masă. SUA, condusă acum de Donald Trump, vrea o parte din mineralele rare ale Ucrainei, în schimbul medierii conflictului. Însă aliații europeni sunt deciși să continue sprijinul pentru ucraineni.
Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii: „Negociem cu Rusia, cu Ucraina, încercăm să rezolvăm această situaţie oribilă. E groaznic, este atât de groaznic. Am văzut imagini pe care, din fericire, nu voi le vedeți. Nu vrei să le vezi."
Atât liderul ucrainean, cât și partenerii europeni pledează pentru o pace justă, cu garanții de securitate.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Vrem pace, dar nu vrem o încetare a focului care să însemne o capitulare a Ucrainei, pentru că este periculos. Şi ştim că acest lucru ar însemna că Rusia merge mai departe. Am mai trăit asta."
Donald Trump susține că eforturile țării sale de ajutorare a Ucrainei au fost cele mai mari dintre toate cele oferite de alte țări. Volodimir Zelenski, exclus de la discuțiile privind posibilele negocieri de pace în Ucraina, a transmis că SUA au contribuit cu până la 40% din pachetul militar implicat în lupte, iar aproximativ 34% din toate armele sunt produse pe plan intern și peste 30% din sprijin provine din Europa. Partenerii europeni sunt deciși să susțină în continuare țara invadată de Rusia.
Andrius Kubilius, comisarul european pentru Apărare și Spațiu: „Discutăm în Comisie, între diferiţi comisari şi serviciile noastre, despre toate posibilităţile care ne-ar permite, într-un mod foarte urgent, să transmitem un mesaj foarte puternic ucrainenilor şi pentru lume că suntem alături de Ucraina."
Donald Trump a promis, înaintea realegerii sale la Casa Albă, că va pune capăt războiului în 24 de ore. Iar la o lună de la instalarea la putere, el presează Ucraina să accepte negocierile.
Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii: „Am avut discuţii foarte bune cu Putin, însă nu am avut discuţii atât de bune cu Ucraina. Ei nu au cărți în mână, dar joacă tare. Dar nu, nu vom lăsa acest lucru să continue."
Trump spune că oprește războiul dacă primește 50% din minereurile rare ale Ucrainei
În schimbul pachetului de ajutor militar, Trump a cerut Ucrainei acces la 50% din pământurile cu minereuri rare. Iar refuzul lui Zelenski de a semna un document, fără a primi garanții de securitate, a stârnit nemulțumirea președintelui american. Însă liderul de la Kiev i-a transmis un mesaj clar.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Vrem să câștigăm și să câștige și Trump, dar și poporul Ucrainei să câștige, înțelegeți? Dar am spus că nu este nimic clar. Am spus: hai să scriem niște procente. A fost propunerea mea. O susțin, dar eu apăr Ucraina, nu pot să vând țara."
Urmează o perioadă destul de dificilă, în care Rusia va încerca să-și impună prin puterea armelor condițiile pentru eventuale negocieri de pace. Și pare că mizează pe planul președintelui american de a obține un acord cât mai rapid. De partea sa, Ucraina este decisă să reziste și mizează pe susținerea partenerilor occidentali, pentru a obține o pace durabilă, dar și garanții că războiul nu va fi reluat.
În toți acești trei ani de război, zeci de mii de ucraineni au fugit din țară ca să evite înrolarea în armată. Pentru a acoperi deficitul de personal pe frontul de luptă, Ucraina a recurs la măsuri stricte de mobilizare. Însă din cauza lor, Kievul s-a confruntat de-a lungul timpului cu numeroase tentative de fugă din țară și cu fapte de corupție.
Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, ambele tabere au suferit pierderi umane dificil de înlocuit și pe care nu le declară în spațiul public. Rusia s-a bazat pe voluntari și pe trupe trimise de Coreea de Nord, în timp ce Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare. La trei ani de la începutul războiului, armata ucraineană se confruntă cu un deficit mare de soldați. Până acum, sute de bărbați ucraineni au murit după ce au încercat să treacă ilegal granița, în loc să meargă la război. Mulți au ieșit din țară prin România. Iar salvatorii montani români și polițiștii de frontieră au intervenit atunci când au avut nevoie de ajutor.
Dan Benga, șeful Salvamont Maramureș: „De la începutul războiului, am avut peste 100 de intervenții, cu peste 170 de oameni salvați. Din păcate, am avut și 16 persoane decedate."
În aprilie anul trecut, Kievul a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani. Acest lucru a determinat unele familii ucrainene să își trimită fiii în străinătate, pentru a evita recrutarea.
Totuși, problema deficitului de personal pe frontul de luptă nu s-a rezolvat. Astfel că Statele Unite, principalul susținător militar al Kievului, au cerut Ucrainei să reducă și mai mult vârsta de recrutare, de la 25 la 18 ani. Oficialii ucraineni s-au conformat și lucrează la o reformă a sistemului de recrutare militară, care include stimulente financiare și garanții clare privind instruirea.
Pavlo Palisa, adjunctul biroului prezidențial din brut ap adjunct birou prezidential Ucraina: „Încercăm să realizăm un contract onest, menit să atragă în principal tinerii între 18 și 25 de ani, care în prezent sunt scutiți de mobilizare. Apărarea statului nu este doar responsabilitatea forțelor armate, este responsabilitatea tuturor cetățenilor ucraineni și este datoria lor."
Președintele Volodimir Zelenski rămâne reticent în privința scăderii vârstei de mobilizare la 18 ani. El a avertizat și că recrutarea extinsă nu ar fi utilă, fără echipamentul militar necesar.
Liderii europeni merg pe rând la Washington în încercarea de a-l face pe Donald Trump să nu renunțe la asigurarea securității în Europa. Cu un război la granița estică, cu o Rusie agresivă aproape și cu o apărare care abia acum este pusă la punct, Europa se teme că va fi lăsată la dispoziția lui Vladimir Putin, așa cum de altfel a și spus cândva președintele american.
