Se împlinesc trei ani de când Rusia a invadat Ucraina. Războiul a început cu un atac fulger al trupelor ruse asupra Kievului pe 24 februarie 2022. În primele săptămâni de lupte, soldații ruși au ajuns până în suburbiile capitalei ucrainene. Mobilizarea poporului ucrainean a permis însă Ucrainei să reziste și să respingă armata rusă de lângă Kiev și regiunile învecinate.
Acum, la trei ani de război, circa 20 la sută din teritoriul Ucrainei este controlat de armata rusă. Și, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Rusia ar avea nevoie de 83 de ani, în ritmul actual, să ocupe restul de 80% din Ucraina.
Trei ani de la începutul din războiului din Ucraina
Și asta, pentru că, în ultimele șase luni, un număr restrâns de soldați ucraineni, care au pătruns în regiunea rusă Kursk, au complicat eforturile armatei Kremlinului de a avansa în Ucraina. Însă situația este schimbătoare în zonă și fiecare dintre părți susține că a mai înregistrat mici succese. Odată cu instalarea noii administrații la Casa Albă, care a reluat relațiile cu Vladimir Putin, se vorbește tot mai mult despre negoicieri pentru pace, deși luptele continuă.
Însă se vorbește despre pace fără Ucraina la masă. SUA, condusă acum de Donald Trump, vrea o parte din mineralele rare ale Ucrainei, în schimbul medierii conflictului. Însă aliații europeni sunt deciși să continue sprijinul pentru ucraineni.
Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii: „Negociem cu Rusia, cu Ucraina, încercăm să rezolvăm această situaţie oribilă. E groaznic, este atât de groaznic. Am văzut imagini pe care, din fericire, nu voi le vedeți. Nu vrei să le vezi."
Atât liderul ucrainean, cât și partenerii europeni pledează pentru o pace justă, cu garanții de securitate.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Vrem pace, dar nu vrem o încetare a focului care să însemne o capitulare a Ucrainei, pentru că este periculos. Şi ştim că acest lucru ar însemna că Rusia merge mai departe. Am mai trăit asta."
Donald Trump susține că eforturile țării sale de ajutorare a Ucrainei au fost cele mai mari dintre toate cele oferite de alte țări. Volodimir Zelenski, exclus de la discuțiile privind posibilele negocieri de pace în Ucraina, a transmis că SUA au contribuit cu până la 40% din pachetul militar implicat în lupte, iar aproximativ 34% din toate armele sunt produse pe plan intern și peste 30% din sprijin provine din Europa. Partenerii europeni sunt deciși să susțină în continuare țara invadată de Rusia.
Andrius Kubilius, comisarul european pentru Apărare și Spațiu: „Discutăm în Comisie, între diferiţi comisari şi serviciile noastre, despre toate posibilităţile care ne-ar permite, într-un mod foarte urgent, să transmitem un mesaj foarte puternic ucrainenilor şi pentru lume că suntem alături de Ucraina."
Donald Trump a promis, înaintea realegerii sale la Casa Albă, că va pune capăt războiului în 24 de ore. Iar la o lună de la instalarea la putere, el presează Ucraina să accepte negocierile.
Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii: „Am avut discuţii foarte bune cu Putin, însă nu am avut discuţii atât de bune cu Ucraina. Ei nu au cărți în mână, dar joacă tare. Dar nu, nu vom lăsa acest lucru să continue."
Trump spune că oprește războiul dacă primește 50% din minereurile rare ale Ucrainei
În schimbul pachetului de ajutor militar, Trump a cerut Ucrainei acces la 50% din pământurile cu minereuri rare. Iar refuzul lui Zelenski de a semna un document, fără a primi garanții de securitate, a stârnit nemulțumirea președintelui american. Însă liderul de la Kiev i-a transmis un mesaj clar.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Vrem să câștigăm și să câștige și Trump, dar și poporul Ucrainei să câștige, înțelegeți? Dar am spus că nu este nimic clar. Am spus: hai să scriem niște procente. A fost propunerea mea. O susțin, dar eu apăr Ucraina, nu pot să vând țara."
Urmează o perioadă destul de dificilă, în care Rusia va încerca să-și impună prin puterea armelor condițiile pentru eventuale negocieri de pace. Și pare că mizează pe planul președintelui american de a obține un acord cât mai rapid. De partea sa, Ucraina este decisă să reziste și mizează pe susținerea partenerilor occidentali, pentru a obține o pace durabilă, dar și garanții că războiul nu va fi reluat.
În toți acești trei ani de război, zeci de mii de ucraineni au fugit din țară ca să evite înrolarea în armată. Pentru a acoperi deficitul de personal pe frontul de luptă, Ucraina a recurs la măsuri stricte de mobilizare. Însă din cauza lor, Kievul s-a confruntat de-a lungul timpului cu numeroase tentative de fugă din țară și cu fapte de corupție.
Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, ambele tabere au suferit pierderi umane dificil de înlocuit și pe care nu le declară în spațiul public. Rusia s-a bazat pe voluntari și pe trupe trimise de Coreea de Nord, în timp ce Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare. La trei ani de la începutul războiului, armata ucraineană se confruntă cu un deficit mare de soldați. Până acum, sute de bărbați ucraineni au murit după ce au încercat să treacă ilegal granița, în loc să meargă la război. Mulți au ieșit din țară prin România. Iar salvatorii montani români și polițiștii de frontieră au intervenit atunci când au avut nevoie de ajutor.
Dan Benga, șeful Salvamont Maramureș: „De la începutul războiului, am avut peste 100 de intervenții, cu peste 170 de oameni salvați. Din păcate, am avut și 16 persoane decedate."
În aprilie anul trecut, Kievul a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani. Acest lucru a determinat unele familii ucrainene să își trimită fiii în străinătate, pentru a evita recrutarea.
Totuși, problema deficitului de personal pe frontul de luptă nu s-a rezolvat. Astfel că Statele Unite, principalul susținător militar al Kievului, au cerut Ucrainei să reducă și mai mult vârsta de recrutare, de la 25 la 18 ani. Oficialii ucraineni s-au conformat și lucrează la o reformă a sistemului de recrutare militară, care include stimulente financiare și garanții clare privind instruirea.
Pavlo Palisa, adjunctul biroului prezidențial din brut ap adjunct birou prezidential Ucraina: „Încercăm să realizăm un contract onest, menit să atragă în principal tinerii între 18 și 25 de ani, care în prezent sunt scutiți de mobilizare. Apărarea statului nu este doar responsabilitatea forțelor armate, este responsabilitatea tuturor cetățenilor ucraineni și este datoria lor."
Președintele Volodimir Zelenski rămâne reticent în privința scăderii vârstei de mobilizare la 18 ani. El a avertizat și că recrutarea extinsă nu ar fi utilă, fără echipamentul militar necesar.
Liderii europeni merg pe rând la Washington în încercarea de a-l face pe Donald Trump să nu renunțe la asigurarea securității în Europa. Cu un război la granița estică, cu o Rusie agresivă aproape și cu o apărare care abia acum este pusă la punct, Europa se teme că va fi lăsată la dispoziția lui Vladimir Putin, așa cum de altfel a și spus cândva președintele american.
