Peste trei tone de droguri au fost confiscate anul acesta de polițiști. Sunt de trei ori mai multe stupefiante descoperite în câteva luni de la începutul anului 2023 față de toată cantitatea confiscată în 2022.
În urmă cu o săptămână, polițiștii au desființat un canal de Telegram, cu peste 12 mii de membri, unde erau vândute drogurile și către elevi și studenți. Drogurile ar fi fost destinate, în special, distribuției stradale. Gruparea ar fi fost structurată pe paliere și nivele de acces și ar fi asigurat distribuția de droguri de risc și de mare risc, la nivel național, în majoritatea marilor orașe. Fostul șef al serviciului antidrog București, Cătălin Țone, expert antidrog, a vorbit în direct la Euronews România despre cum a crescut acest fenomen.
”Este clar că traficul și consumul de droguri au noi valențe. Vorbim despre o expansiune a acestui fenomen și ca atare ar trebui întărite forțele de combatere, de prevenire. Eram o țară de tranzit, dar sub o formă sau alta am devenit o țară de consum și trebuie să ne asumăm acest lucru.”
Consumul de droguri în România
În luna martie a acestui an a fost depistată de polițiști o rețea de trafic de droguri compusă doar din studenți și elevi, cu vârsta minimă 17 ani. În total, 22 de persoane distribuiau drogurile persoanelor de încredere.
”Legalizarea în scopuri recreaționale nu este o soluție pentru că această mișcare trebuie luată în calcul numai în condițiile în care un stat are tot ceea ce îi trebuie. România nu are tot ceea ce îi trebuie din punct de vedere al prevenirii și combaterii fenomenului.”
Expertul antidrog Cătălin Țone a explicat că ”bariera din organism” în ceea ce privește consumul de droguri reprezintă punctul dintre legal și ilegal.
”Consumatorii în România oarecum sunt protejați, în sensul că nu îi trimiți la închisoare și mai mult decât atât, legislația din România prevede obligativitatea din partea organului de urmărire penală, DIICOT, ca în momentul în care cercetează o persoană pentru deținere sau consum propriu să o întrebe, să discute cu ea dacă vrea să se ducă la un centru de evaluare, unde o comisie mixtă evaluează starea de dependență. Dacă o persoană are în organism (droguri n.red.) și nu conduce, nu poate fi trasă la răspundere penală, iar dacă este prinsă având asupra ei aceste substanțe, lucrurile se schimbă, e dosar penal.”
Cel puţin unul din zece români, cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, a consumat un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat şi în ultimul an (consum recent), arată un raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).
