O nouă săptămână de campanie începe luni în Franța, la o zi după ce partidul de extremă-dreapta Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN) a dominat primul tur al alegerilor legislative.
Alegătorii, chemați să își aleagă reprezentanții în Adunarea Națională (577 de locuri), camera inferioară a Parlamentului țării, se vor întoarce la urne pe 7 iulie pentru al doilea tur de scrutin.
Potrivit rezultatelor preliminare, RN a obținut aproximativ 34% din voturi. Pe locul doi se află Noul Front Popular (Nouveau Front Populaire), o alianță a partidelor de stânga, care a obținut aproximativ 29%, în timp ce partidul centrist Renaissance al lui Macron a obținut aproximativ 22%. Iată care sunt prinipalele concluzii pe care le putem trage după primul tur al alegerilor legislative din Franța.
Prezență neobișnuit de mare la urne
Alegerile legislative au loc în mod normal în Franța la doar câteva săptămâni după scrutinul prezidențial și favorizează de obicei partidul care a câștigat președinția. Dar aceste alegeri au fost diferite, fiind convocate de președintele Macron după rezultatele alegerilor europarlamentare. Rata de participare duminică a fost neobișnuit de mare (peste 65 %), cu mult peste cea înregistrată în primul tur al ultimelor alegeri parlamentare din 2022 (47,5%).
Prezența impresionantă la urne indică interesul electoratului pentru o cursă cu mize mari și convingerea alegătorilor că votul lor ar putea modifica fundamental cursul președinției lui Macron.
Un guvern de extremă dreapta sau blocaj
Două rezultate par a fi cele mai probabile după rezultatul din primul tur. Singurul partid care ar putea obține o majoritate absolută este RN. În acest caz, Macron nu va avea altă variantă decât să-l numească pe Bardella prim ministru. Acesta va forma ulterior un cabinet. Astfel, un partid de extremă dreapta anti-imigrație și eurosceptic ar conduce o țară care a fost în centrul proiectului european. Bardella ar putea intra în conflict cu Macron cu privire la chestiuni precum contribuția Franței la bugetul Uniunii Europene sau sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
Dacă RN nu reușește să obțină majoritatea absolută - Bardella a declarat că nu va guverna fără o majoritate absolută - Macron s-ar putea confrunta cu o cameră inferioară imposibil de gestionat, cu două mari blocuri de dreapta și de stânga care i se opun. Astfel, coaliția sa centristă ar fi prinsă între un bloc de extremă stânga și unul de extremă dreapta. În acest scenariu nu este încă clar pe cine ar putea numi Macron în funcția de prim-ministru și s-ar putea ajunge la un blocaj politic.
Rezultatele finale, greu de prezis
Pentru o majoritate absolută, un partid are nevoie de 289 de locuri, iar principalele institute de sondare din Franța au publicat proiecții prudente care sugerează că RN ar putea obține între 240 și 310 la următorul tur de scrutin. Alianța Noul Front Popular, spun acestea, ar putea obține între 150 și 200 de locuri, în timp ce partidul Renaissance al lui Macron ar putea obține între 70 și 120.
Dar utilizarea rezultatelor primului tur pentru a formula predicții pentru cel de-al doilea tur a fost întotdeauna complicată din cauza naturii sistemului electoral francez. Majoritatea mandatelor se decid doar după un al doilea tur de scrutin între primii doi clasați. Pentru a complica și mai mult lucrurile, în unele circumscripții, turul doi poate include trei sau chiar patru candidați. Multe partide - în special cele de stânga - au declarat că își vor retrage candidații de pe locul al treilea pentru a ajuta la prevenirea victoriei extremei drepte.
