O mișcare de protest împotriva creșterii prețurilor la alimente a luat amploare în Balcanii de Vest, după ce a fost inițiată în Croația. Mii de consumatori au ales să boicoteze supermarketurile, exprimându-și astfel nemulțumirea față de criza costului vieții, potrivit Euronews.
Boicotul a fost lansat în Croația de către grupul pentru drepturile consumatorilor „Halo, inspektore” („Bună ziua, inspector”, n.red.), care a îndemnat cetățenii să nu meargă la cumpărături. După anunț, pagina de Facebook a grupului a publicat imagini cu supermarketuri goale, demonstrând impactul acțiunii.
„Astăzi nu cumpărăm nimic. Nici din magazine și nici online. Nu facem nicio plată”, a cerut vineri dimineața Josip Kelemen, de la asociația „Hallo, Inspektore”, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
„Consumatorii au devenit o pradă și toată lumea ne vânează pentru că am rămas tăcuți, până astăzi. Acum, vocea consumatorilor se face auzită, chiar și dincolo de granițe”, a explicat Josip Kelemen, cel care a lansat mișcarea de protest printr-un prim apel la boicotarea magazinelor în data de 24 ianuarie, și reluarea acțiunii în data de 31 ianuarie.
În urma succesului inițial, mișcarea a fost adoptată și în alte țări din regiune, precum Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia. Premierul Muntenegrului, Milojko Spajić, și-a exprimat sprijinul, declarând că „în calitate de cetățean susțin o astfel de acțiune.”
Lidl, Kaufland și alte supermarketuri boicotate de clienți
Potrivit datelor furnizate de administrația fiscală, în ziua de vineri, 24 ianuarie, boicotul a dus la scăderea cu 53% a vânzărilor comercianților, comparativ cu vinerea precedentă.
De asemenea, „Hallo, Inspektore” i-a invitat pe croați să boicoteze în special trei lanțuri de magazine: Lidl, Eurospin și DM, pentru o săptămână, începând de joi, și să nu cumpere băuturi răcoritoare, apă îmbuteliată sau detergent.
Potrivit Asociațiilor pentru protecția consumatorilor, în ultimii trei ani prețurile alimentelor au crescut cu peste 30%, cu o creștere de 58% la ouă și de 44% la pâine.
„Este important să arătăm cu toții că ne-am săturat”, afirmă Maja, o studentă la economie, care nu a cumpărat nimic vineri.
„Ar trebui, de asemenea, să ne revizuim obiceiurile de consum și să încetăm să mai cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie”, adaugă studenta în timp ce este intervievată pe o stradă din Zagreb, unde în mod neobișnuit magazinele sunt goale.
Croația, cea mai mare inflație din zona euro în 2024
Prețurile în Croația, care în 2024 a înregistrat cea mai puternică inflație din zona euro, au crescut cu 4,5% în luna decembrie, față de o medie de 2,4% în zona euro, la care Croația a aderat în 2023.
Pentru mulți consumatori, adoptarea monedei euro este motivul principal al scumpirilor. Însă numeroși economiști susțin că nici moneda euro și nici distribuitori nu sunt vinovați pentru inflație. Economiștii dau mai degrabă vina pe deceniile de diminuare a producției agricole, pe creșterea masivă a importurilor, pe dependența puternică de turism a economiei croate și pe creșterea sectorului public, care în 15 ani a urcat de la 400.000 până la 500.000 de angajați.
Ca răspuns la boicot, Guvernul croat a impus un preț maxim la 70 de produse de consum curent iar Konzum, cel mai mare lanț de supermarketuri din Croația, a anunțat o înghețare sau reducere a prețurilor la 250 de produse timp de patru luni.
La rândul său, Kaufland, un lanț german prezent pe piața din Croația, a anunțat o scădere a prețurilor la peste 1.000 de produse, începând cu data de 5 februarie.
„Atunci de ce au majorat prețurile înainte?”, se întreabă Jadranka Simunic, o pensionară din Zagreb.
