Președintele Klaus Iohannis a declarat la Summitul NATO de la Madrid, că România a fost implicată „în diverse formate” în eforturile de a convinge Turcia să accepte Finlanda și Suedia în Alianță. Cât privește alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare, măsura se va regăsi în viitorul buget, cel pentru anul 2023, a precizat șeful statului.
„Da, pot să vă spun că ne-am implicat în diferite formate pentru a găsi soluția cea mai bună pentru cei în discuție, iar schimbarea de atitudine nu s-a întâmplat așa, peste noapte. Discuțiile au început încă de când Suedia și Finlanda au decis să solicite intrarea în NATO. Au fost foarte multe discuții: la nivel tehnic, la nivel diplomatic”, a declarat Klaus Iohannis.
Ţările membre NATO, reunite la summitul de la Madrid, vor invita oficial, miercuri, Suedia şi Finlanda să se alăture Alianţei Nord-Atlantice după ridicarea vetoului privind aderarea de către Turcia marţi seară, a anunţat în faţa presei secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Toată lumea a fost de acord cu 2,5% din PIB pentru Apărare”
Klaus Iohannis a vorbit, la Madrid, și despre bugetul Apărării. „Discuțiile politice au avut loc (în România, n.r.). Toată lumea a fost de acord că este nevoie de bani mai mulți pentru a garanta securitatea României și pentru a garanta modernizarea armatei. Am decis împreună - și această discuție a pornit din CSAT - să alocă 2,5% din PIB pentru Apărare, Acest lucru se va întâmpla începând cu bugetul următor, pe anul 2023”, a precizat președintele.
Klaus Iohannis a adăugat că România are aşteptări „foarte concrete” de la Summitul NATO: consolidarea semnificativă a Flancului estic, creşterea numărului de militari aliaţi, declararea Mării Negre ca zonă de interes strategic, Rusia să fie considerată ameninţare semnificativă a Alianţei, iar grupurile de luptă să devină brigăzi.
