Știm deja, cu toții, că singurătatea poate face rău sănătății mintale, dar poate afecta și sănătatea fizică, accelerând procesul de îmbătrânire. Asta arată un nou studiu, prin care s-a descoperit că singurătatea a crescut vârsta biologică a oamenilor mai mult decât fumatul.
Studiul a folosit un „ceas fiziologic”, pentru a testa sângele și datele biometrice de la aproape 12.000 de adulți chinezi.
Mai mulți cercetători, conduși de compania de biotehnologie Deep Longevity, au fost surprinși să vadă ce efect au factorii psihologici asupra îmbătrânirii, în comparație cu factorii fizici, cum ar fi fumatul.
Ce este un ceas fiziologic?
Un ceas fiziologic este un model statistic, care măsoară vârsta biologică, mai degrabă decât vârsta cronologică, care este vârsta pe care o persoană o are în funcție de data nașterii.
Căutând o combinație de 16 biomarkeri de sânge, șapte parametri biometrici și sexul biologic al participantului, ceasul a creat o predicție de vârstă.
„Un ceas fiziologic este un model digital de îmbătrânire antrenat pe mii de mostre umane. Se pare că, dacă o persoană este recunoscută de acest model ca fiind o persoană în vârstă, procesele de îmbătrânire moleculară sunt accelerate. Această proprietate poate fi folosită pentru a preveni apariția bolilor legate de îmbătrânire sau pentru a găsi modalități de a încetini îmbătrânirea”, a declarat Fedor Galkin, om de știință la Deep Longevity, pentru Euronews Next.
Cercetătorii au spus că cele mai sugestive analize în determinarea vârstei au fost tensiunea arterială, cistatina C (o proteină care semnalează sănătatea rinichilor), indicele de masă corporală (IMC) și spirometria (capacitatea pulmonară).
După ce a analizat datele a 11.914 adulți chinezi, ceasul a stabilit că fumatul a adăugat în jur de 1,25 ani de îmbătrânire.
Sentimentul de singurătate, totuși, ar putea adăuga 1,65 ani de îmbătrânire.
Și alte emoții contribuie la accelerarea procesului de îmbătrânire
Nu numai acest sentiment a contribuit la accelerarea îmbătrânirii, ci și alte emoții, precum frica, depresia și tristețea.
Manuel Faria, un alt autor al lucrării, a susținut că „stările mintale și psihosociale sunt unii dintre cei mai relevanți factori când vine vorba de rezultatele sănătății și a calității vieții, însă, cu toate acestea, au fost în mare parte omiși din asistența medicală modernă”.
El a spus că aspectul psihologic al îmbătrânirii nu trebuie neglijat nici în cercetare, nici în aplicațiile practice anti-îmbătrânire.
Sănătatea mintală precară trebuie recunoscută ca un factor major al îmbătrânirii
Autorii au concluzionat că, având în vedere legătura puternică dintre stările psihologice și îmbătrânire, sănătatea mintală precară trebuie recunoscută ca un factor major al îmbătrânirii.
„Acest studiu pune bazele noilor instrumente, care pot ajuta la inversarea îmbătrânirii psihologice și biologice și la îmbunătățirea stării de bine în același timp. Atât organizațiile, cât și guvernele ar beneficia de creșterea productivității și scăderea costurilor de asistență medicală ca urmare a optimizării vârstei psihosociale și biologice”, a declarat Alex Zhvaoronkov, fondatorul și CEO-ul Insilico Medicine și co-autor al lucrării.
Studiul este publicat în revista Aging-US.
