Până la data de 7 mai au fost peste 6,5 milioane de români care au completat chestionarul pentru recensământ, arată Reveal Marketing Research, potrivit Agerpres.
Conform studiului, metoda preferată de românii din mediul urban pentru participarea la recensământ este autorecenzarea.
Recensământul general al populației și locuințelor este în plină desfășurare. Acesta a fost amânat cu un an din cauza pandemiei de Covid-19.
Etapa de autorecenzare se va încheia pe 15 mai. Pe 16 mai recenzorii vor ieși pe teren și vor vizita adresele de unde nu a fost trimis niciun chestionar online.
Conform cercetării, majoritatea românilor din mediul urban care nu au participat la recensământ intenţionează să se autorecenzeze până la jumătatea lunii mai.
Câți români vor folosi ziua liberă
"Dacă ne referim la intenţia românilor din mediul urban care nu au participat până în prezent la recensământ, aceştia declară într-o proporţie de 88% că îşi doresc să participe, 68% dintre aceştia preferând modalitatea autorecenzarii", mai arată sondajul.
În ceea ce priveşte ziua liberă oferită de stat pentru completarea chestionarului de autorecenzare, 74% dintre respondenţi intenţionează să îşi ia liber, în timp ce 26% declară că nu doresc să beneficieze de ziua liberă sau că nu că este cazul.
Recensământul ar trebui făcut mai des
"Având în vedere că au trecut 11 ani de la ultimul Recensământ general al populaţiei şi locuinţelor, românii din mediul urban sunt de părere că recensământul ar trebui organizat odată la 5 ani sau chiar mai des", susţin autorii studiului.
Peste trei sferturi dintre românii din mediul urban consideră că acesta ar trebui organizat mai des decât este în prezent.
Cercetarea mai arată că mobilitatea sporită a populaţiei, dezvoltarea rapidă a economiei şi modificările pe plan social ar putea determina o mai mare necesitate pentru români de a avea o imagine clară a structurii populaţiei, actualizată cât mai des.
Beneficiarii recensământului
Românii din mediul urban consideră că principalii beneficiari ai recensământului sunt mai degrabă instituţiile de stat, decât populaţia generală.
Aproximativ 75% dintre români spun că instituţiile administrativ-teritoriale, cele guvernamentale şi cele publice vor beneficia de pe urma organizării recensământului şi doar 50% dintre aceştia consideră populaţia generală un beneficiar.
Printre avantajele organizării recensământului, românii enumeră, în top, o imagine de ansamblu cât mai relevantă a structurii populaţiei (65%) şi posibilitatea calculării exacte a densităţii populaţiei din motive tehnice - consum utilităţi, spaţii publice etc. (64%).
Totodată, neîncrederea populaţiei în instituţiile publice (64%) şi reticenţa populaţiei la a oferi informaţii voluntare (61%) sunt considerate a fi principalele bariere în ceea ce priveşte organizarea recensământului.
Aspectele tehnice ale recensământului, precum costurile de organizare (36%) sau timpul ridicat de completare a chestionarului (23%), nu sunt considerate dezavantaje ale studiului.
