Jocurile video pot fi benefice pentru sănătatea mintală, conform unui nou studiu de amploare realizat în Japonia în timpul pandemiei COVID-19.
Atunci când pandemia a distrus lanțurile globale de aprovizionare în 2020, cererea de jocuri video a depășit cu mult oferta disponibilă, astfel încât comercianții cu amănuntul japonezi au folosit un sistem de loterie pentru a decide cine poate cumpăra două console majore, Nintendo Switch și PlayStation 5 (PS5).
Cercetătorii au văzut o oportunitate pentru un experiment natural privind modul în care această distribuție aleatorie a jocurilor s-a desfășurat.
Aceștia au intervievat aproape 98.000 de persoane - inclusiv aproximativ 8.200 de persoane care au participat la loterie - și au constatat că obținerea unei console a redus suferința psihologică a persoanelor și le-a îmbunătățit satisfacția în viață.
Potrivit studiului, care a fost publicat în revista Nature Human Behaviour, joaca le-a îmbunătățit, de asemenea, bunăstarea mentală generală.
În termeni reali, impactul asupra jucătorilor a fost probabil „minor, dar perceptibil”, a declarat pentru Euronews Health Nick Ballou, cercetător postdoctoral la Oxford Internet Institute care studiază legătura dintre jocuri și sănătatea mintală și care nu a fost implicat în noul studiu.
Dinamica pandemiei COVID-19 ar fi putut distorsiona rezultatele, având în vedere că, în general, oamenii aveau o sănătate mintală mai precară și erau mai puțin capabili să socializeze și să urmărească alte hobby-uri, în special în primele luni ale pandemiei.
Studiul este printre primele care stabilesc o relație cauzală între jocurile video și sănătatea mintală.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, diferențe între console, PS5 având un efect mai mare asupra băieților și bărbaților, precum și asupra „jucătorilor înrăiți”, iar Switch „favorizând ușor” fetele și femeile, precum și persoanele care nu au jucat prea mult înainte de a câștiga la loterie.
„Acest lucru sugerează o mulțime de întrebări interesante pentru viitor cu privire la modul în care diferite produse ne afectează viața în moduri diferite”, a declarat Mike Cook, lector superior în informatică la King's College London, care nu a fost implicat în studiu.
Îngrijorări cu privire la dependența de jocuri
Mai mult de jumătate din populația europeană joacă în mod regulat jocuri video, iar sectorul jocurilor video din UE a generat venituri de 23,48 miliarde EUR în 2022.
Cu toate acestea, în ciuda popularității lor, jocurile video stârnesc de mult timp îngrijorarea părinților, a factorilor de decizie și a experților în domeniul sănătății.
De exemplu, într-un demers controversat din 2018, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat tulburarea de joc drept un sindrom clinic caracterizat prin lipsa de control asupra jocului, prioritizarea jocului în detrimentul vieții cotidiene și a altor activități și continuarea jocului în ciuda „consecințelor negative” asupra relațiilor cu familia sau prietenii, educației, muncii sau vieții personale.
