Statele membre ale Uniunii Europene și-au dat acordul pentru acordarea unui împrumut de 35 de miliarde de euro, menit să sprijine economia Ucrainei afectată de invazia rusă. Pentru acordarea acestui credit vor fi folosite drept garanție activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, relatează Euronews.com.
Acordul face parte dintr-o inițiativă a aliaților G7 de a furniza Guvernului de la Kiev 45 de miliarde de euro cât mai curând posibil. Armata ucraineană se luptă pentru a limita o nouă ofensivă rusă care i-a afectat grav sistemul energetic și i-a epuizat stocurile militare.
Oficialii europeni susțin că accesarea celor 35 de miliarde de euro nu va fi condiționată, ceea ce înseamnă că Guvernul ucrainean ar urma să beneficieze de flexibilitate maximă în cheltuirea asistenței. Bruxelles-ul speră să înceapă distribuirea banilor la începutul anului viitor.
Acordul, la care au ajuns miecuri seara ambasadorii, vine la o zi după ce Ungaria a confirmat că va bloca o modificare esențială a regimului de sancțiuni al UE în momentul în care Statele Unite își vor alege următorul președinte, la 5 noiembrie.
Prin modificarea propusă, statele membre ar urma să reînnoiască restricțiile asupra activelor înghețate, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, la fiecare trei ani, mai degrabă decât la fiecare șase luni, așa cum prevede practica actuală. Modificarea legii privind sancțiunile necesită unanimitate, în timp ce împrumutul a fost adoptat cu majoritate calificată.
„Considerăm că această chestiune ar trebui să fie decisă - prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei - după alegerile din SUA. Aceasta a fost poziția Ungariei”, a declarat Mihály Varga, ministrul de finanțe al Ungariei, marți, după o reuniune ministerială la Luxemburg.
Perioada mai lungă de reînnoire este menită să facă proiectul mai previzibil și să aplaneze temerile exprimate de aliații G7. Statele Unite, în special, se tem că o singură țară din UE ar putea, în orice moment, să blocheze reînnoirea sancțiunilor, să deblocheze activele și să distrugă întregul proiect.
Temerile se referă cu precădere la Ungaria, cel mai prietenos stat european față de Rusia, care a dobândit reputația de a bloca sancțiunile până când obține concesii controversate.
Potrivit planului G7, profiturile excepționale obținute din active vor fi mobilizate pentru a rambursa treptat suma de bani pe care fiecare aliat o va împrumuta Ucrainei. Dacă aceste profituri nu vor mai fi disponibile, Occidentul va trebui să achite factura.
Inițial, UE și SUA ar fi trebuit să contribuie la împrumut în mod egal, cu câte 18 miliarde de euro fiecare, însă lipsa de detalii din partea Washingtonului a determinat Bruxelles-ul să își majoreze drastic aportul până la 35 de miliarde de euro.
Contribuția blocului comunitar ar putea fi redusă dacă SUA, Canada, Marea Britanie și Japonia s-ar implica financiar în acest demers. Australia, care nu face parte din G7, ar putea contribui și ea.
Acordul de miercuri, care mai trebuie ratificat de Parlamentul European, deschide calea pentru ca UE să acumuleze sumele necesare împrumutului până la sfârșitul anului și să înceapă plățile la începutul anului 2025 Cu toate acestea, refuzul Ungariei de a modifica regimul de sancțiuni ar putea încetini decizia finală la nivelul G7.
