Dezvoltarea infrastructurii verzi în marile orașe ar duce la scăderea bolilor și deceselor cauzate de slaba calitate a aerului, arată cel mai recent studiu european. Specialiștii recomandă ca, de acum înainte, accentul să fie pus pe spațiile verzi, în detrimentul spațiilor urbane betonate, pentru a reduce substanțial din efectul așa-numitei "insule de căldură". Autoritățile din municipiul Cluj-Napoca și-au propus, de pildă, să construiască un parc la fiecare jumătate de kilometru.
Cluj-Napoca se află printre cele 100 de orașe europene care au intrat în competiție pentru a deveni neutre din punct de vedere al impactului climatic, până în 2030. În momentul de față, acolo se derulează mai multe proiecte de modernizare urbană, finanțate din bani europeni.
Emil Boc, primar Cluj-Napoca: Obiectivul este acela ca fiecare cetățean al Clujului să vadă de la fereastră cel puțin 3 copaci. Să aibă la o distanța de o jumătate de km cel mult un parc la care sa poată avea acces, în condiții decente și, evident, să plantăm până în 2030 cel puțin 100.000 de copaci.
Un proiect de dezvoltare a infrastructurii verzi care vizează malurile râului Someș a demarat cu stângul, dar încă mai are șanse să fie dus la capăt.
Dana Coțovanu, jurnalist Euronews: Aici ar fi trebuit să fie plin de iarbă și copaci sănătoși, dar, după cum se poate vedea, o parte dintre arbori s-au uscat deja. Proiectul este derulat de o firmă spaniolă și valorează în jur de 125,7 mil. lei. Conform informațiilor furnizate de primărie, acesta nu este încă finalizat, iar dacă arborii nu-și vor reveni, vor fi înlocuiți pe cheltuiala constructorului.
În Cluj-Napoca, nu doar autoritățile locale fac pași pentru dezvoltarea unui oraș cât mai verde, ci și firmele private
De pildă, unii constructori imobiliari. Există deja blocuri cu balcoane și terase care au sisteme de irigare. Acolo, pot fi plantați arbori de până la 6 metri înălțime. Sau pot fi puse jardiniere pentru iederă.
Bob Dorin, dezvoltator imobiliar: Un copac matur la un coronament mediu produce oxigen necesarul unui om pentru 6 luni, deci 2 copaci, respectiv un an. Un alt avantaj reprezintă faptul că începe să elimine insulele climatice care se creează în orașe. Avem mult beton.
"Avem mult beton" sunt, așadar, tocmai cuvintele unui dezvoltator imobiliar care pare că a înțeles că a venit momentul ca oamenii să acorde mai multă atenție mediului înconjurător. Așa cum atrag atenția specialiștii de ani de zile.
Petro Elisei, expert în dezvoltare durabilă: Pentru că avem problema relevantă de schimbare climatică și atunci natura ne ajută prin serviciile ecosistemice. Un copac furnizează un serviciu ecosistemic.
Recent, tot în Cluj-Napoca, 16 arbori ar fi urmat să fie scoși de pe strada Universității și relocați în zone cu deficit de copaci. Dar, în urma unei petiții, care a primit 5.600 de semnături, și a unei dezbateri cu administrația locală, oficialii au decis ca arborii să fie, totuși, păstrați.
Alexandru Purcaru, arborist: Specialiștii consideră că un procent pozitiv de reușită a unei relocări înseamnă 50% șanse. Deci dacă ai 10 arbori pe care i-ai relocat, dacă îți supraviețuiesc 5, înseamnă că ai parte de o reușită în acest proces. Deci procentul de reușită este destul de scăzut.
În Europa, orașele cu cea mai mare cotă de spațiu verde sunt Oslo, cu o suprafață de 72%, urmat de Berna, cu 53%, și Ljubljana cu 50 de procente.
