Multe orașe predispuse la valurile de căldură extreme au elaborat planuri de intervenție în caz de urgență pentru a proteja populația.
Însă experții avertizează că aceste măsuri ar putea să nu fie suficiente într-o lume care bate constant recorduri de căldură, potrivit Euronews Green.
"Nu cunosc niciun oraș care să fie cu adevărat pregătit pentru cel mai rău scenariu de care se tem unii climatologi", spune Eric Klinenberg, profesor de științe sociale la Universitatea din New York, care a scris o carte despre un val de căldură mortal din SUA.
Pregătirea pentru caniculă s-a îmbunătățit, în general, de-a lungul anilor, pe măsură ce previziunile au devenit mai precise. Meteorologii, jurnaliștii și oficialii guvernamentali au început, de asemenea, să se concentreze pe răspândirea mesajului privind pericolul care se apropie.
Dar ceea ce funcționează într-un oraș ar putea să nu fie la fel de eficient în altul.
Cum se pregătește Europa pentru un viitor tot mai fierbinte?
În întreaga Europă, orașele și țările au adoptat măsuri de alertă și de protecție a populației în caz de fenomene meteorologice extreme.
Franța a lansat un sistem de alertă în caz de caniculă după ce, în 2003, un val de căldură prelungit a provocat, conform estimărilor, 15 000 de decese - multe dintre acestea fiind persoane în vârstă care locuiau în apartamente și case din oraș fără aer condiționat.
Sistemul include anunțuri publice care îndeamnă oamenii să se hidrateze. Chiar luna trecută, Germania a lansat o nouă campanie împotriva deceselor cauzate de caniculă, despre care a spus că a fost inspirată de experiența Franței.
O altă inițiativă simplă a fost lansată în Barcelona, Spania: vopsirea acoperișurilor în alb pentru a reflecta soarele arzător.
Clădirile în sine sunt, de asemenea, afectate de fenomenele meteorologice extreme. De exemplu, la Londra, în Regatul Unit, seceta și căldura prelungită fac ca toate clădirile istorice să se fisureze și să se încline, subliniind necesitatea unei modernizări care să țină cont de temperaturile extreme.
Cum își protejează alte țări cetățenii împotriva căldurii extreme?
În India, un val de căldură puternic din 2010, cu temperaturi de peste 48°C, a dus la moartea a peste 1 300 de persoane în orașul Ahmedabad. Oficialii orașului au acum un plan de acțiune împotriva căldurii pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare a populației locale și a personalului medical.
În urma unui val de căldură de o săptămână, care a atins 41°C și a ucis peste 700 de persoane în 1995 în Chicago, orașul american a elaborat planuri de intervenție de urgență în caz de caniculă. Printre acestea se numără o campanie masivă de alertare a populației prin SMS și e-mail și apoi de conectare a celor mai vulnerabili la ajutorul de care ar putea avea nevoie.
Ladd Keith, profesor asistent la Universitatea din Arizona, citează alertele "Code Red Extreme Heat" din Baltimore ca exemplu de sistem de alertă bine conceput. Alertele sunt emise atunci când prognoza anunță un indice de căldură de 40,5°C sau mai mare și pun în mișcare lucruri precum mai multe servicii sociale în comunitățile cele mai vulnerabile la riscurile de căldură.
Alte orașe din SUA, precum Los Angeles, Miami și Phoenix, au în prezent "ofițeri șefi de căldură" pentru a coordona planificarea și răspunsul în caz de căldură periculoasă.
Dar ceea ce funcționează într-un oraș ar putea să nu fie la fel de eficient în altul.
Cum pot fi prevenite decesele cauzate de căldură?
Venkat crede că orașele ar trebui să abordeze problema prin investiții în drepturile muncii, în dezvoltarea durabilă și nu numai.
Acest lucru poate părea costisitor - cine plătește, de exemplu, atunci când un oraș încearcă să îmbunătățească condițiile de muncă pentru lucrătorii din camioanele de alimente? - dar Venkat crede că, în cele din urmă, a nu face nimic va costa mai mult.
"Status quo-ul este de fapt foarte scump", spune el. "Pur și simplu nu facem calculele."
În SUA, Robin Bachin, profesor asociat de istorie și director fondator al Biroului de implicare civică și comunitară de la Universitatea din Miami, observă că guvernul federal are legi care protejează oamenii din zonele cu climă rece împotriva opririi căldurii în condiții periculoase, dar nu are ceva similar pentru răcire.
Spania a anunțat deja că intenționează să interzică munca în aer liber în perioadele de căldură extremă.
Unele orașe din Europa au deschis centre publice de răcire - asemănătoare băncilor calde de iarnă.
Copacii de pe străzi și spațiile verzi pot fi, de asemenea, de ajutor. Cercetări recente au arătat că plantarea mai multor copaci în orașele europene ar putea reduce cu peste o treime numărul deceselor cauzate de valurile de căldură.
