Un cardinal care a fost condamnat pentru fraudă fiscală, Giovanni Angelo Becciu, voia să participe la alegerea viitorului Papă, însă a acceptat să se retragă din conclav, din cauza problemelor cu legea.
Papa Francisc i-a cerut să-și dea demisia și să renunțe la toate privilegiile și drepturile conferite de statutul de cardinal, iar acum, după moartea Papei, problema a fost rezolvată de congregație, diplomatic. Giovanni Angelo Becciu a declarat, la reuniunea congregației generale a cardinalilor de pe 28 aprilie, că a decis să respecte dorința fostului suveran pontif și, deși se consideră nevinovat, nu va participa la conclavul care începe pe 7 mai.
Becciu a mai susținut că unitatea Bisericii este mai presus. El a refuzat să facă alte comentarii în timp ce părăsea ședința și apoi și-a închis telefonul mobil. Retragerea a fost confirmată în scris pe 29 aprilie.
Aceste reuniuni pregătitoare au loc zilnic, cu ușile închise, în perioada premergătoare conclavului și sunt prezidate de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor.
Cardinalul Giovanni Angelo Becciu a fost condamnat pentru fraudă
Giovanni Angelo Becciu era cândva unul dintre cele mai influente personaje de la Vatican, iar până în 2018, el era numărul trei în ierarhia Vaticanului, după secretarul de stat și Sfântul Părinte însuși.
Înainte de a-și anunța retragerea, Becciu a insistat că este eligibil să participe la conclav, chiar dacă a fost condamnat, în 2023, de un tribunal din Vatican, la cinci ani și jumătate de închisoare pentru deturnare de fonduri și i s-a interzis să ocupe funcții publice pe viață. Știind de aceste probleme, cu mult înainte de verdictul instanței, în 2020, Papa Francisc i-a spus lui Becciu să renunțe la drepturile sale de cardinal. Cu toate acestea, surprinzător, i-a permis să rămână cardinal și chiar l-a invitat să participe la o reuniune a consistoriului, când papii cer sfatul cardinalilor.
Timp de mai mulți ani, Vaticanul l-a trecut pe Becciu drept „nealegător” pe lista cardinalilor și, cu toate acestea, ofițerul de presă Matteo Bruni a refuzat în mod repetat să explice exact motivul. Papa Francisc nu a emis vreun document care să îl excludă de la conclav și, fără un astfel de document, experții juridici ai Vaticanului au declarat că nu poate fi exclus.
Au fost făcute presiuni puternice asupra lui Becciu, iar unii dintre cei mai vehemenți critici ai lui sunt cardinalul Pietro Parolin, fost secretar de stat (șefii de departament de la Vatican își pierd posturile la moartea unui papă) și cardinalul Kevin Farrell, pe care Papa Francisc l-a numit Camerlengo, adică cel care administrează Sfântul Scaun în timpul interimatului. Parolin are cele mai mari șanse să fie ales următorul papă.
Problema scrisorilor Papei Francisc, legate de Becciu
Joia trecută, la congregația generală din acea zi, s-a produs ceea ce părea „un miracol”, cel puțin din punctul de vedere al „dușmanilor” lui Becciu. Parolin ar fi prezentat două scrisori, aparent semnate de Papa Francisc, care îi interziceau lui Becciu să ia parte la conclav. El i le-ar fi arătat doar lui Becciu. Nu se știe însă dacă ele sunt autentice. Însă dacă sunt autentice, acestea contestă pretenția lui Becciu de a fi eligibil să participe la conclav. La acel moment, în ciuda acestor informații, Becciu a declarat: „Frații mei vor fi cei care vor decide”.
Autenticitatea și validitatea scrisorilor au fost rapid contestate de experți și analiști. Una ar fi fost scrisă în anul 2023, probabil în urma condamnării lui Becciu, iar cealaltă, fie la 1 martie, fie la 23 martie 2025, ziua în care Papa Francisc a fost externat din spital. În urmă cu câteva zile, jurnalistul Nico Spuntoni, specializat pe Vatican, a dezvăluit că a doua scrisoare i-a fost înmânată cardinalului Kevin Farrell de către secretarul particular al Papei Francisc, Juan Cruz Villalón.
„Este greu de crezut că ultimul Papă, fie pe 1 martie, când era la un pas de moarte în spital, fie pe 23 martie, ziua externării sale, când era încă foarte bolnav, ar fi fost capabil să semneze astfel de documente în mod voluntar. O altă posibilitate, desigur, este ca scrisorile să fie false”, a spus Nico Spuntoni, citat de publicația Spectator.
Se spune că scrisorile au fost semnate doar cu litera „F”, dar fără sigiliul sau ștampila papală și numărul de protocol necesare, ceea ce ar însemna că ele nu pot fi considerate valide. Scrisorile nu au apărut nici în Acta Apostolicae Sedis, gazeta Vaticanului, unde sunt publicate toate documentele și comunicările papale oficiale. Iar Becciu susține că nu le-a primit niciodată, până joia trecută, ceea ce este ciudat, deoarece el este subiectul lor.
Indiferent de toate aceste îndoieli, se pare că aceste scrisori au fost cele care l-au convins pe Becciu să ia această decizie. Ele au fost arătate cardinalilor, la congregația generală din 28 aprilie și au fost studiate de cardinalii experți în drept canonic. După aceasta, Becciu a anunțat că se retrage. El a ținut un discurs lung, în care a expus motivele pentru care era nevinovat de infracțiunile pentru care a fost condamnat.
Problemele legale pe care le avea cardinalul Becciu
Becciu a devenit primul cardinal judecat de Curtea Penală a Vaticanului, de la înființarea acesteia, în 1987. Cazul împotriva sa a pornit în principal de la investiția de 300 de milioane de lire sterline pe care a făcut-o Vaticanul în fostul showroom auto Harrods, din cartierul londonez Chelsea, pe vremea când Becciu era secretar de stat adjunct și responsabil de afacere. El a insistat mereu că este victima unui complot al unor persoane de rang înalt din cadrul Vaticanului, hotărâte să facă din el țapul ispășitor al acelui fiasco din Chelsea, în urma căruia Vaticanul a ajuns să vândă proprietatea pentru 186 de milioane de lire sterline, adică o pierdere de 114 milioane de lire sterline.
Martorul-cheie al acuzării a fost unul dintre angajații lui Becciu, monseniorul Alberto Perlasca. Curtea a acceptat că Becciu nu a câștigat, personal, niciun ban din acea fraudă. El a făcut apel la sentința de cinci ani și jumătate și la interdicția pe viață de a ocupa funcții publice, iar sentința i-a fost amânată. Asta înseamnă că el este încă nevinovat. La Vatican, ca și în Italia, există trei grade de justiție și, până la epuizarea lor, există prezumția de nevinovăție.
Unii observatori cred că Becciu este victima unei grave erori judiciare. Vittorio Feltri, jurnalist și fondator al cotidianului de dreapta Libero, a scris sâmbătă: „Știu” că Becciu este victima unei „escrocherii sacre”. (...) „Știu, de asemenea, că, odată ce un Papă a decedat, în timpul interimatului (sede vacante sau interregnum), Colegiul Cardinalilor este cel care guvernează, și fiind puțin dificil să interoghezi un Pontif mort, ei știu că pot corecta erorile pe care alții l-au determinat să le facă prin înșelăciunea lor".
Printre susținătorii lui Becciu se numără și Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor.
Pot vota în conclav doar cei 135 de cardinali din totalul de 252, dacă au sub 80 de ani. Chiar dacă în jur de 110 dintre cei 135 de cardinali electori au fost numiți de Papa Francisc, ceea ce ar trebui să facă alegerea unui cardinal liberal ca papă o certitudine, conclavul oferă adesea surprize. De exemplu, nimeni nu l-a menționat pe Francisc ca „potențial papă”, înainte de conclavul din 2013. Având în vedere acest lucru, un singur vot - cel al lui Becciu - ar fi putut avea consecințe uriașe pentru Sfânta Biserică. Ceea ce a făcut ca problema implicării lui Becciu să fie atât de esențială.
