Excepțiile, derogările și aplicarea neunitară golesc de conținut legile cu privire la securitatea la incendiu. Este unul din motivele care permit tragedii precum cea de la Hanul Dacilor. Iar dublul standard pare să fie norma când vorbim despre legislația în domeniu. În timp ce privații riscă să-și vadă afacerile închise din cauza absenței autorizației ISU, clădiri emblematice, precum Casa Poporului ori Palatul Victoria nici măcar nu au nevoie de acordul pompierilor. Politicienii au avut grijă de propriile clădiri.
Legi, ordonanțe, hotărâri de guvern, ordine de ministru, normative. Sunt zeci de acte care vizează securitatea la incendiu. Regulile stufoase, însă, nu fac decât să încurce pe toată lumea.
Mihai Roth, verificator, expert tehnic privind securitatea la incendiu: Se merge pe un principiu de a pune ceva în plus, ca să arăți că ai făcut ceva mai mult și exacerbarea unei cerințe nu duce neapărat la ceva mai bun. Ba dimpotrivă. Devine o frână și e mult mai greu să rezolvi ceva ce puteai face mult mai simplu. Pentru că e o dată proiectantul care interpretează norma, e verificatorul sau expertul care interpretează norma, după care ajungem la pompieri care interpretează și ei. Nu întotdeauna o facem la fel. Și atunci avem foarte multe lucruri oarecum de negociat, ceea ce nu e normal.
Horia Nicolescu, arhitect, administrator al unei firme de securitate la incendiu: Cum este aplicată, aici este povestea. Aici este cuiul. Avem cazuri în care fiecare inspectorat județean ISU aplică, interpretează după părerea personală.
Adrian Cuculis, avocat: Dacă DSP vine și spune, de exemplu, în cadrul unui spital că trebuie să ai pe fiecare etaj niște cărucioare evident mobile în care să amplasezi pampersul bolnavilor, celor care sunt mobilizați la pat, și anumite produse de dezinfectare a pacientului, ei bine, ISU vine și spune că nu ai voie să depozitezi pe holuri asemenea cărucioare, pentru că împiedici intervenția pompierilor.
Lucian Lungoci, deputat PSD, membru în Comisia pentru antreprenoriat și turism: Legislație avem, dar, din păcate, ea nu a fost aplicată întocmai și, să zicem, pe rigoarea legii, de angajații, de funcționarii publici.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență: Nu putem să avem un inspector de prevenire la fiecare ușă, pentru fiecare minut. Controlul de prevenire este o activitate care se face pe moment. Se verifică unele lucruri. După ce ai plecat, este responsabilitatea integrală a administratorului, a proprietarului să se asigure că toate măsurile sunt respectate permanent.
Cine are nevoie de autorizație de securitate la incendiu
Răspunsul scurt este... aproape toate clădirile. Legea prevede doar câteva excepții. Nu trebuie să obțină autorizație de la ISU bisericile și magazinele mai mici de 200 de metri pătrați, spațiile de birouri sub 600 de metri pătrați, școlile mai mici de 150 de metri pătrați și hotelurile care au mai puțin de 16 locuri de cazare.
Mircea Bogdan Tănăsescu, consultant HoReCa: Să nu se mai dea legi cu prevederi imposibile. Problema se pune în special de cum sunt făcute legile. Pompierii sunt niște oameni conștiincioși, sunt niște oameni care își cunosc legile și trebuie să le aplice. Evident și ei sunt puși într-o situație imposibilă.
Legile, așa cum se fac, la fel se și desfac. Iar câteodată răzgândirea legiuitorului nu face decât să crească riscurile. De exemplu, în ce privește hotelurile și pensiunile. În 2011, Ministerul Turismului a hotărât că nu mai e nevoie de autorizație ISU pentru a obține clasificarea cu privire la numărul de stele ori margarete. Iar în 2018, după tragedia Colectiv, oamenii legii au decis că localurile pot funcționa și fără autorizație de securitate la incendiu, dacă afișează un panou prin care îi informează pe clienți că nu sunt în siguranță.
Horia Nicolescu, arhitect, administrator al unei firme de securitate la incendiu: Este o ipocrizie totală. Nu poți să spui tu ca entitate, care ești a statului, și care ești gândită și funcționezi pentru a proteja viața oamenilor de incendiu, să spui, domne, da, faceți ce vreți, până aici. Asta e legea. O aplicați, bine, nu o aplicați, să vă fie de bine. Puneți plăcuța roșie și la revedere.
Mircea Bogdan Tănăsescu, consultant HoReCa: Acest lucru ține de ipocrizia legiuitorului, care nu își asumă până la capăt deciziile pe care le ia. Ne amenință pe noi cu închiderea, dar nu are curajul să iasă în fața opiniei publice și să spună că lucrurile pe care cetățeanul, consumatorul le suportă sunt din cauza lor.
Iar localurile care vor să se alinieze prevederilor legale trebuie să treacă printr-un proces birocratic și scump.
Adrian Cuculis, avocat: Printr-o procedură anevoioasă care poate să dureze chiar și un an de zile, obții acea autorizație de securitate la incendiu, care necesită un volum impresionant de acte.
Mihai Roth, verificator, expert tehnic privind securitatea la incendiu: Cifrele diferă foarte mult. Eu, vă spuneam, evaluează efectiv lucrarea. Alții, ca mine, fac niște tarifări personale care se învârt între un euro pe metrul pătrat și patru euro pe metru pătrat sau uneori chiar mai mult pentru o verificare. Asta uneori duce la niște cifre astronomice.
Mircea Bogdan Tănăsescu, consultant HoReCa: Sumele pentru un spațiu oarecare încep de la cinci, șase mii de euro și pot ajunge până la 30, 50 de mii. Sau, chiar pentru un spațiu de 200, 300 de metri pătrați, un restaurant, poate ajunge la 150 de mii de euro.
Palatul Parlamentului nu are nevoie de autorizație de securitate la incendiu
Când vine vorba, însă, despre Palatul Cotroceni, Victoria ori Palatul Parlamentului, nu mai este nevoie de autorizație de securitate la incendiu. S-a stabilit din pix în 2022.
Mihai Roth, verificator, expert tehnic privind securitatea la incendiu: Acestea nu sunt niște rezolvări. Doar de a rezolva pentru unii ceva, printr-o hârtie, prin care nu mai are nevoie Palatul Cotroceni de autorizație.
Lucian Lungoci, deputat PSD, membru în Comisia pentru antreprenoriat și turism: Sunt sisteme de detectare și sisteme de stingere cu sprinklere automate în fiecare cameră. Pe culoare, peste tot. Mai mult, din câte știu, și o unitate de pompieri, dar să o faci să corespundă din punct de vedere tehnic cum sunt normativele în vigoare acum, vă zic că este aproape imposibil.
Experții admit că este foarte complicat să adaptezi clădirile istorice la normele în vigoare.
Mihai Roth, verificator, expert tehnic privind securitatea la incendiu: Dacă m-aș duce acum cu Castelul Peleș la pompieri să cer autorizație, l-aș goli de tot ce are înăuntru. I-aș scoate oglinzile de pe căile de evacuare. I-aș scoate lemnele, lambriurile și toate celelalte pentru că nu respectă normele actuale. Nu aș avea agrementul tehnic pe care nu s-a gândit regele, când l-a construit, și a pus hidranți interiori în Castelul Peleș.
Ați tot auzit, mai ales după incendiul de la Tohani, termenii: Autorizație de construcție, autorizație de funcționare, Aviz ISU, Autorizație ISU. Acestea sunt lucruri distincte.
Autorizația de construcție se obține de la primărie înainte de ridicarea clădirii. Pe lângă mai multe avize de la diverse instituții, este necesar și avizul ISU.
La terminarea lucrărilor, se face recepția clădirii. Din comisia de recepție fac parte și pompierii. Dacă s-a respectat proiectul, se dă autorizația de securitate la incendiu.
Iar autorizația de funcționare este dată de primărie, strict pentru a stabili cuantumul taxelor și impozitelor. Și nu are nicio legătură cu autorizația ISU.
