Dincolo de tumultul politic și de partea legislativă, o posibilă adâncire a canalului Bâstroe nu ar duce la secarea Deltei Dunării, a afirmat, joi, în direct la Euronews România, Alfred Vespremeanu, directorul Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale „Sf. Gheorghe” a Universității din București. Profesorul universitar a explicat că „nivelul apei în Deltă este dictat de Marea Neagră”, iar un pericol real este faptul că Delta „va fi inundată, nu va fi secată”.
Întrebat dacă lucrările de dragare realizate de Ucraina pe canalul Bâstroe ar putea duce la secarea Deltei Dunării, profesorul universitar Alfred Vespremeanu a explicat că sunt „falsuri științifice, dar asta nu înseamnă că impactul nu poate fi unul major, real și foarte grav”.
Specialistul în oceanografie și geomorfologie a precizat că ideea „secării” Deltei Dunării a fost adusă în atenția opiniei publice de către politicienii pasionați de pescuit care au observat că în ultimii ani s-a produs o colmatarea a lacurilor din zona Deltei Dunării.
Politicienii au fost vocali pentru că unii dintre ei sunt și buni pescari sau pasionați de pescuit. Ceea ce poate să vadă un pescar care a fost și în anii '90 și 2000 în Deltă și merge și în prezent este că lacurile s-au colmatat. Asta e o realitate.
Nu are nicio legătură cu brațul Chilia. Ele s-au colmatat pentru că s-au făcut multe dragaje, unele cu studii de o calitate îndoielinică științific și atunci lacuri care erau apropiate de brațe (...) Au beneficiat de o cantitate mult mai mare de sedimente în urma dragării și s-au umplut cu sedimente, nu pentru că nivelui apei a scăzut. El este în creștere”, a afirmat profesorul Vespremeanu.
Nivelul apei în Delta Dunării este, de fapt, în creștere. ”Asta e un mare pericol”
„Cu o tendință multianuală, nivelul apei în Deltă crește și asta e un mare pericol. Delta, pe termen lung, va fi inundată, nu va fi secată. Ceea ce ne paște este să o vedem sub ape”, a precizat specialistul.
Întrebat despre cum au apărut dune de nisip pe cursul Dunării, profesorul universitar a precizat că este un „proces natural care ține de nivelurile minime atinse anul trecut”.
„Sunt dune subacvatice care au devenit emerse. E un proces natural care ține de nivelurile minime atinse anul trecut, cum a fost și în 2003. Se leagă de variabilitatea climatică tot mai accentuată din ultimele decenii.
Nivelul apei în Deltă este dictat de Marea Neagră și de intrarea în Deltă și nu de dragaje, oriunde ar fi. Ele nu vor afecta nivelul”, a precizat profesorul Vespremeanu, în direct la Euronews România.
Delta Dunării a mai fost inunată în urmă cu peste 7.000 de ani
„Ce poți face să preîntâmpini inundarea deltei - pentru că ăsta este scenariul care ne paște. Se poate întâmpla în mai puțin de 100 de ani să ne trezim cu noi lacuri care se formează, apar de nicăieri, din niște mlaștini stuficole, exact cum avem laguna Razelm sau Sinoe, și ele sunt pe un fond de emergență, să ne trezim cu astfel de fenomene.
Acum 7.000 - 7.500 de ani, Delta Dunării, când era foarte tânără, a fost inundată maritim, fiindcă ea a venit pe o zonă mică de deschidere cu multe sedimente. Apoi, nivelul mării a continuat să crească și a inundat-o”, a mai precizat profesorul universitar la Facultatea de Geografie.
Expertul a mai precizat că este nevoie „să limităm creșterea nivelului mării la un metru”.
„Suntem cu cea mai mare parte a deltei sub nivelul de un metru al mării. Doar părțile nisipoase - Caraorman, Letea, Chituc și diferite grinduri au altitudini ceva mai mari sau părți din ele atitudini de peste un metru”, a concluzionat el.
