Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, joi, va transmite Comisiei Europene poziția României de a se opune planului Ucrainei de face a lucrări de dragare pe canalul Bâstroe. Mai mult, instituția condusă de Bogdan Aurescu susține că nu a primit informații de la autorități despre desfășurarea unor astfel de activități de către oficialii ucraineni.
MAE a reacționat în condițiile în care în spațiul public au apărut informații „privind desfășurarea de către autoritățile ucrainene a unor lucrări de adâncire a așa-zisului «canal de navigație Bâstroe»”.
„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, anterior apariției acestor informații publice, nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități.
În urma apariției informațiilor publice menționate, MAE a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul "canalului de navigație Bâstroe" și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul "canalului de navigație Bâstroe", precum și evaluarea caracterului acestora”, se arată într-un comunicat al MAE.
MAE: Comisia Europeană nu a cerut acordul României pentru adâncirea canalului Bâstroe
Reprezentanții Ministerului de Externe au afirmat că, în funcție de răspunsurile transmite de autoritățile române de resort, vor face „imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație”.
„Ministerul Afacerilor Externe precizează, de asemenea, că Direcția Generală Mobilitate și Transporturi din cadrul Comisiei Europene a solicitat un punct de vedere al autorităților române cu privire la cererea Ucrainei de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), fiind însă neconforme cu realitatea informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului "canal de navigație Bâstroe".
România nu vrea ca Ucraina să efectueze lucrări de adâncire pe canalul Bâstroe: „Este necesar ca proiectul să respecte strict reglementările în materie de protecție a mediului”
Ministerul Afacerilor Externe a amintit că a transmis în cursul anului 2022 „atât Comisiei Europene, cât și autorităților ucrainene că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului”
„Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeași poziție de dezacord față de propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza contribuțiilor autorităților române competente (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Transportului și Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16 februarie).
MAE subliniază că pentru formularea unui punct de vedere la solicitarea Comisiei au fost consultate Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. În urma solicitării de către MAE a opiniei acestor instituții, Ministerul Transporturilor a convocat o ședință, în cursul zilei de vineri, 10 februarie, cu scopul obținerii unor detalii suplimentare de natură a sprijini fundamentarea poziției acestei instituții ca răspuns la solicitarea Comisiei”, a mai precizat sursa citată.
Grindeanu, despre dragarea canalului Bâstroe: „Vorbim de un posibil impact pe care îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”
De asemenea, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a avertizat că există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, iar acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.
"Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaționale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. (...)
Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului - ăsta a fost rostul acestei întâlniri - trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date", a susţinut Grindeanu, conform Agerpres.
ONG-uri de mediu: Proiectul Bâstroe pune în pericol Dunăre
Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute, arată sursa citată.
Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.
Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.
