Guvernul a adoptat, joi, un proiect de lege în baza căruia şase noi substanţe sunt introduse pe lista drogurilor de mare risc.
Purtătorul de cuvânt al Executivului a menţionat că proiectul va fi transmis Parlamentului, cu solicitarea a de a fi analizat şi votat în procedură de urgenţă, având în vedere "preocuparea comună a Executivului şi Parlamentului de a preveni şi combate" consumul şi traficul de droguri.
"Un proiect de lege important pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri a fost aprobat astăzi de Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne.
Concret, se introduc pe lista drogurilor de mare risc şase noi substanţe psihoactive care au fost puse sub control la nivel internaţional în cadrul unei recente sesiuni a Comisiei Naţiunilor Unite privind Stupefiantele.
În acest fel se realizează armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia internaţională, în scopul protejării sănătăţii şi reducerii riscurilor de îmbolnăviri sau decese cauzate de consumul de droguri", a spus Mihai Constantin.
Ce droguri intră în clasa celor de risc
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, în debutul şedinţei de Guvern, că este vorba despre drogurile de mare risc: 2-methyl-AP-237, etazene, etonitazepyne, protonitazene, ADB-BUTINACA, alpha-PiHP.
"Vor fi introduse într-o anexă la Legea 143/2000 privind substanţele care constituie droguri şi precursori de droguri, fiind în acest moment controlate legal. Cea de-a şaptea substanţă, intitulată 3-methylmethcathinone, este deja inclusă în control legislativ, începând cu anul 2023, prin Legea 77.
În acest fel aliniem legislaţia noastră unei rezoluţii a Comisiei Naţiunilor Unite privind Stupefiantele, care a fost luată anul trecut în 13-17 martie, la Viena, la cea de-a 66-a sesiune a acestei comisii. Închidem cercul substanţelor de mare risc, care pot să provoace daune foarte grave consumatorilor.
Măsura se încadrează într-un complex mai mare de acţiuni pe care l-am pus în mişcare la Ministerul Afacerilor Interne, nu numai sub aspect de întărire a cadrului normativ, ci şi sub aspect operativ, prin acţiuni concrete desfăşurate de Poliţia Română, prin structuri specializate", a declarat Predoiu.
