Lucrările de restaurare a Palatului Cantacuzino, de pe Calea Victoriei, o bijuteria arhitecturală care găzduiește Muzeul Național George Enescu, au fost oprite de Ministerul Culturii. Clădirea cu doi lei la intrare ar fi trebuit să fie readusă la starea în care era acum 120 de ani, dar proiectul a fost blocat după doi ani. Firma care a câștigat licitația a realizat doar 25% din proiect și dă vina pe proiectant. Ministerul vrea să dea în judecată executantul și se pregătește de alte două licitații noi: una pentru conservarea clădirii emblematice, alta pentru a găsi o nouă firmă care să termine treaba începută de prima. În plus, vrea să blocheze cele două firme de la a mai câștiga, o perioadă, contracte cu statul.
Bogdan Trîmbaciu, director Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii: ”Am avut de-a face cu un constructor fără experiență pe monumente istorice. Au pus de două ori acoperișul greșit! Drept pentru care noi nu l-am decontat!”
Dincă Elton, administrator firmă de execuție a lucrărilor: ”I-am spus clar! Din acest proiect s-a folosit cât a fost executat! (Reporter: Și dânsa a zis 25%?) Da! 25%! Atât s-a putut folosi din el. Noi în momentul ăsta mai avem de încasat de la Ministerul Culturii circa 4,5 milioane de RON, reprezentând lucrările făcute din septembrie.”
Viorica Frunză, administrator firmă de proiectare: ”Am făcut 600 de adrese finanțatorului că lucrările nu sunt în regulă. De ce am fost eu aceea rea? Că Doamne Sfinte! Constructorul a fost perfect și proiectantul nu i-a dat dispoziții sau nu i-a dat proiect! Mi se pare nefiresc!”
Sunt frânturi dintr-o poveste care a început în anul 2018, atunci când Ministerul Culturii a lansat licitația pentru restaurarea clădirii aflate în Patrimoniul European.
Câți bani au fost folosiți pentru restaurarea Castelului Cantacuzino
Pentru acest proiect, Ministerul Culturii a pus la bătaie sume considerabile. Doar contractul pentru tot ceea ce înseamnă supravegherea muncitorilor de către proiectant se ridică la o valoare de peste 1 milion de lei, iar contractul principal, cel pentru lucrările de restaurare consolidare și amenajare ajunge la 26 de milioane, 846 de mii de lei.
Acum un secol, atunci când clădirea a fost construită, muncitorii și arhitecții vremii au avut nevoie de doar doi ani, între 1901 și 1903, de la prima până la ultima cărămidă așezată la locul ei. O performanță care s-a dovedit imposibil de atins în vremurile noastre.
Proiectantul și constructorul se acuză reciproc pentru nerespectarea termenelor
În 2021, contestațiile privind licitația erau soluționate iar contractele semnate. Mizele erau mari, banii erau pe masă iar oficialiii... optimiști. N-a durat mult, că au început să apară problemele.
Dincă Elton, administrator firmă de execuție a lucrărilor: ”Execuția a fost făcută în funcție de proiect. Atât a reprezentat parte proiectată, bun de execuție. Trebuia schimbată soluția de consolidare. Această nouă soluție de proiectare a fost pusă la 8 luni de zile după. Fapt care a generat automat o decalare de timp. 8 luni numai pe o soluție tehnică.”
Viorica Frunză, administrator firmă de proiectare: ” În România, ca peste tot, proiectantul este cel care trebuie ascultat. Eu sunt proiectant, eu sunt una dintre cele mai mari societăți de restaurare monumente, avem nenumărate monumente executate și arată și foarte bine și suntem și foarte serioși. Proiectantul a fost prezent continuu în șantier și a încercat să îi învețe să lucreze. Eu am reziliat unilateral contractul în data de 29 septembrie 2023, pentru că nici finanțatorul nu a respectat cauzele contractuale și nici executantul nu a avut niciodată echipa de specialiști în șantier.”
Bogdan Trîmbaciu, director Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii: ”Constructorul și proiectantul pentru un an de zile s-au înțeles foarte bine. Vorbim despre un proiect care atunci când a fost făcut a luat toate avizele necesare. Acele 600 de adrese, există 600 de răspunsuri. Proiectantul a insinuat și a prezentat tot felul de probleme pe care proiectantul le vedea, toate au fost verificate de către experți, unele au fost reale.”
Ministerul Culturii caută noi firme de construcții pentru a continua lucrările
Acum, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că nu va mai prelungi contractul. Iar asta înseamnă o serie de pași noi: mai întâi, altă firmă care să pună în siguranță lucrarea Și pentru asta este nevoie de aproape 600.000 de lei. Apoi, trebuie găsită o firmă care să continue lucrările de unde au rămas.
Bogdan Trîmbaciu, director Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii: ”Spunea constructorul că mai are de luat patru milioane de lei, pe ce a muncit. Suntem la zi. Am plătit absolut tot ceea ce s-a executat constructorului. După ce s-a finalizat contractul, constructorul a venit cu niște lucrări suplimentare decât ce era prins în proiect. Noi nu vom face plata acestor lucrări decât după ce vor fi expertizate de niște experți. Va trebui să dăm în judecată societatea executantă precum și societatea proiectată astfel încât să ne recuperăm eventualul prejudiciu.”
Până când Ministerul va reuși să găsească o altă firmă care să execute lucrările de restaurare, trecătorii de pe Calea Victoriei vor putea admira în continuare șantierul de patrimoniu.
