Candidaturile Suediei şi Finlandei la NATO, ca reacţie la ofensiva rusă în Ucraina, constituie o „gravă eroare" ce va avea consecinţe. În plus, aderarea lor la Alianța Nord-Atlantică nu le va consolida securitatea. Declarațiile au fost făcute luni de ministrul adjunct de Externe rus Serghei Riabkov, relatează Agerpres, care preia AFP și EFE.
„Este o gravă eroare suplimentară ale cărei consecinţe vor fi considerabile”, a apreciat Riabkov. Răspunsul Rusiei după schimbarea configuraţiei generale a NATO, „va depinde de consecinţele practice ale aderării” celor două ţări la Alianţa Nord-Atlantică, a afirmat el, punctând că Suedia şi Finlanda „nu ar trebui să-şi facă iluzii că Rusia se va resemna pur şi simplu” cu această nouă situaţie.
„Pentru noi este clar că securitatea Suediei şi Finlandei nu va ieşi întărită din această decizie”, a spus Riabkov, afirmând că „nivelul tensiunii militare va creşte, iar situaţia în acest domeniu va fi mai puţin previzibilă”.
Partidul Social Democrat, aflat la putere în Suedia, a dat undă verde duminică candidaturii ţării la NATO, la scurt timp după ce executivul Finlandei şi-a anunţat dorinţa de a adera la Alianţă, pe care Moscova o consideră drept o „ameninţare existenţială”, notează AFP. Este de așteptat ca executivul suedez să anunțe oficial luni decizia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică.
Pentru Helsinki şi Stockholm, două ţări care nu au aderat la NATO nici măcar în momentul de vârf al Războiului Rece, această întorsătură este rezultatul ofensivei ruse împotriva Ucrainei, Moscova fiind percepută drept o ameninţare de către vecinii săi.
În acest timp, ministrul de Externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets, consideră că aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice.
„Când vedem că în vecinătatea noastră noi ţări democratice aderă la NATO, ştim că acest lucru va însemna exerciţii comune mai ample şi o mai mare cooperare în domeniul apărării”, a spus şefa diplomaţiei estoniene, la sfârșitul acestei săptămâni.
„Asta ar însemna să avem o prezenţă mai solidă a forţelor terestre, dar şi a apărării aeriene şi maritime", a mai afirmat Eva-Maria Liimets.
