Vestea introducerii săptămânii de lucru de 6 zile, în Grecia, a ajuns și la urechile românilor. Cei mai mulți dintre tineri sunt împotriva implementării acestui sistem.
Sindicaliștii din țara noastră atrag atenția că există pârghiile legale și în România pentru o astfel de măsură, însă companiile private ar trebui să scoată mult mai mulți bani din buzunar decât cele din Grecia.
Cei mai mulți dintre tinerii români nu sunt dispuși la ore suplimentare
Dacă în Grecia, noua săptămână de lucru de 6 zile presupune un supliment salarial de 40% pentru fiecare oră de muncă în plus, afaceriștii români ar trebui să plătească 75%. Însă, exact ca tinerii greci, cei mai mulți dintre tinerii români nu sunt dispuși la ore suplimentare.
Tânără: Cum adică? Viața personală se duce de râpă.
Tânără: Eu aș lucra în domeniul învățământului și ar fi destul de greu să stau cu niște copii mici și sâmbăta.
Tânăr: Mi se pare că e o balanță. Așa trebuie să fie: cinci zile, cu două zile libere.
48 de ore de lucru pe săptămână
Instituirea săptămânii de lucru de 6 zile din Grecia este un regres și un antimodel, declară președintele Blocului Național Sindical. Sistemul permite angajaților să lucreze până la 48 de ore pe săptămână, față de 40 de ore anterior.
Costin Dumitru, președintele Blocului Național Sindical: Păi, Codul muncii, cel puțin, legislația muncii din România este mult mai generoasă în momentul de față. Aici plătim 75%, Grecia plătește 40%. Dar România mai are încă un lucru. Are un plafon de ore suplimentare prevăzut în Codul muncii, pe care poți să-l faci pe parcursul unei luni calendaristice tocmai pentru a păstra acea rezonabilitate. Grecia face un pas înapoi, îmi aduce aminte de săptămâna de lucru de 6 zile, de 6,5 zile din timpul comunismului.
”Angajatorii ar fi de acord, dar n-or să fie angajații”
Comercianții ar fi încântați de idee, însă problema rămâne disponibilitatea românilor de a lucra ore în plus. Cu atât mai mult cu cât, la capitolul productivitate, România se află cu 30% sub media Europeană, conform unui studiu realizat de o companie franceză.
Feliciu Paraschiv, Vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii: În România, un drept care a fost o dată dat nu mai poate fi luat înapoi. Asta este o problemă. Angajatorii ar fi de acord, dar n-or să fie angajații. Și acum putem plăti ore suplimentare, dar nu mai vor angajații. Din păcate, ați observat, multe companii, chiar și retail, lucrează cu expații, cu srilankezi, cu indieni.
Unii specialiști consideră că opțiunea ar veni în ajutorul angajaților
George Butunoiu, specialist HR: Ori de câte ori ai opțiunea de a alege între mai multe variante, e în avantajul tău. Asta trebuia să existe de mult timp și trebuia să existe în toată Europa, dar Europa e, mă rog, din ce în ce mai socialistă. Așa că o să întâmpine o mare rezistență. Deci, sunt mulți angajați care vor.
În timp ce Grecia încearcă să-i aducă pe oameni la muncă, în Occident, trendul e la polul opus. Islanda este printre promotorii săptămânii de lucru de 4 zile în Europa. În 2015, fără a reduce din salarii, țara a făcut un test la scară largă pentru a vedea efectele unui astfel de program de muncă. În urma experimentului care a implicat aproximativ 1% din forța de muncă, a reieșit că angajații pot fi chiar mai productivi cu un program de 4 zile din 7. Măsura a fost mai apoi adoptată de companii din țări ca Belgia, Franța, Portugalia, Marea Britanie.
