Miniștrii de Interne din Uniunea Europeană se întâlnesc, joi, la Stockholm. Este prima reuniune în acest format după eșecul înregistrat de România în decembrie 2022, când a fost respinsă aderarea la Spațiul Schengen. La informala JAI participă și ministrul de Interne, Lucian Bode. Este o oportunitate pentru a relua discuțiile despre extinderea spațiului Schengen, chiar dacă acest subiect nu este oficial pe agendă.
O reuniune informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene are loc la Stockholm, joi și vineri, sub egida preşedinţiei suedeze a UE. Potrivit Agerpres, prima zi a discuţiilor va fi dedicată afacerilor interne, în timp ce a doua zi se va concentra pe subiectele legate de justiţie.
Pe ordinea de zi a ședinței figurează teme precum migraţia şi azilul, lupta împotriva crimei organizate în era digitală (26 ianuarie), cooperarea judiciară şi lupta împotriva crimei organizate, urmărirea penală a crimelor internaţionale în Ucraina (27 ianuarie), conform site-ului președinției suedeze a UE.
Pe 19 ianuarie, ministrul de Interne, Lucian Bofde, a anunțat, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România, motiv pentru care că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii.
„Discuţiile pe acest subiect vor fi continuate, împreună cu preşedinţia suedeză, în marja Consiliului JAI de la Stockholm (n.r. 26-27 ianuarie 2023) pentru identificarea unei soluţii cât mai curând posibil", este mesajul publicat de Lucian Bode, la 18 ianuarie.
Principalele teme discutate la reuniunea informală a Consiliului JAI de la Stockholm
Referitor la migrație și azil, discuțiile ar urma să se concentreze asupra reducerii presiunii migraţiei ilegale către UE printr-o cooperare eficientă cu ţările terţe în materie de returnare. De asemenea, miniştrii de Interne vor discuta despre o componentă cheie a politicii UE în materie de migraţie - necesitatea unei returnări eficiente şi funcţionale. Nu în ultimul rând, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la modul de mobilizare a tuturor instrumentelor şi mijloacelor relevante, pentru a atinge obiectivele în domeniul migraţiei în relaţia cu ţările terţe.
În privinţa luptei împotriva crimei organizate în era digitală, oficialii vor aborda necesitatea accesului la date, probe electronice şi informaţii în scopuri judiciare şi de aplicare a legii în era digitală.
Cooperarea judiciară şi lupta împotriva crimei organizate este un alt subiect discutat la reuniunea JAI din 26-27 ianuarie. În acest sens, va avea loc o prezentare a Eurojust privind urmărirea penală a infracţiunilor transfrontaliere. Miniştrii vor lua în discuţie şi rolul Eurojust în sprijinul coordonării investigaţiilor de către autorităţile naţionale, precum şi asupra unui nou instrument pentru transferul procesului penal.
De asemenea, vor avea loc prezentări ale ministrului Justiţiei din Ucraina, Denis Malyuska, şi ale procurorului general suedez, Petra Lundh, precum şi o discuţie despre urmărirea penală internaţională a crimelor din Ucraina.
Precendenta reuniune a Consiliului JAI a fost una formală şi s-a desfăşurat în zilele de 8-9 decembrie 2022, la Bruxelles. Principalul subiect de pe ordinea de zi a fost votul asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen. În urma votului, Croaţia a primit undă verde pentru aderare, în timp ce România şi Bulgaria au primit vot de respingere.
