Regionalizarea ar trebui - printre altele - să ofere o soluție pentru cele peste 90% dintre localitățile României care nu se pot întreține fără bani de la centru.
Totuși, subiectul bate pasul pe loc deja de mai bine de un deceniu. Revine în fiecare campanie și dispare aproape imediat după alegeri.
2025 e un nou episod din saga reformei administrative, dar politicienii ne promit că acum va fi diferit și că regionalizarea va avea loc chiar de-ar fi „să cadă guvernul”.
”Această reformă administrativă trebuie făcută. Am spus: merită chiar să cadă un guvern pentru ca o asemenea reformă să se facă. și este posibil să cadă un guvern pentru că la o reformă de asemenea amploare trebuie curaj și trebuie asumare”, a declarat Emil Boc, primarul Clujului.
Regionalizarea ar trebui să eficientizeze funcționarea statului la nivel local și central. De exemplu, comunele mici, cu câteva sute de locuitori, ar dispărea și ar fi administrate regional mai bine, cu mai puține costuri.
Tema regionalizării apare și dispare în preajma campaniilor electorale de mai bine de 12 ani. Sau poate chiar mai mult.
Cert este că în tot acest timp, tema a produs un singur lucru concret: o cantitate impresionantă de hărți în diferite forme și cu diferite culori. Dar, în 2025, politicienii de la putere și opoziție promit că regionalizarea se întâmplă
Chiar politicienii care ar trebui să treacă la acțiune recunosc că subiectul regionalizării nu este tratat serios. Dar regionalizarea înseamnă, printre altele, ca partidele să desființeze tocmai primării pe care le-au câștigat după campanii electorale grele, pe mulți bani. E doar unul dintre motivele pentru care regionalizarea rămâne doar o declarație de sezon.
România funcționează pe baza aceleiași structuri administrativ-teritoriale de mai bine de 50 de ani. Cele mai multe variante propun o formulă de organizare cu 8 regiuni mai mari.
