Managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Alis Grasu, a atras atenţia, marţi, că, la nivel mondial, la fiecare şase secunde, o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral, iar în medie o persoană din şase va suferi un AVC pe parcursul vieţii, transmite Agerpres.
Ea a participat la lansarea campaniei de conştientizare a riscului unui accident vascular cerebral "Timpul înseamnă viaţă", organizată de ALIA - Asociaţia pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, Asociaţia Naţională Română de STROKE, Colegiul Medicilor România, Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila'' Bucureşti, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi Angels România.
O persoană din şase va suferi un accident vascular cerebral pe parcursul vieţii
"La fiecare şase secunde, o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral la nivel mondial. În medie, o persoană din şase va suferi un accident vascular cerebral pe parcursul vieţii. (...) Până la apariţia trombolizei, dintre persoanele care făceau accident vascular cerebral jumătate plecau acasă cu cel puţin o dizabilitate. De la introducerea tratamentului trombolitic, proporţia a scăzut, scade continuu numărul celor care rămân cu urmări, cu dizabilităţi după accidentul vascular cerebral ischemic. Un pacient cu accident vascular cerebral netratat pierde în jur de 1,5 - 2 milioane de neuroni pe minut", a explicat medicul.
Preşedintele Societăţii de Neurologie din România, Cristina Tiu, a precizat că, anual, în România, se înregistrează în jur de 55.000 accidente vasculare cerebrale cu o mare mortalitate, morbiditate, cu dizabilitate reziduală la 30% dintre pacienţi.
"Din păcate, partea de endovascular nu a ţinut pasul la fel de bine şi este obiectivul nostru în acest moment să creştem rata de trombectomie mecanică. Sunt cinci centre active. (...) Este imperios necesar să creăm o curriculă de pregătire pentru neuro-intervenţional, pentru că, altfel, nu vom putea acoperi aceste nevoi. (...) Momentul între debutul simptomelor şi până la apelul către ambulanţă este undeva la 185 de minute. În ceea ce priveşte partea legată de ambulanţă întârzierea este undeva de 83 de minute", a susţinut Cristina Tiu.
Sunt necesare mai multe unităţi de accidente vasculare cerebrale acute
Potrivit acesteia, sunt necesare mai multe unităţi de accidente vasculare cerebrale acute şi personal mai numeros şi instruit.
"Avem nevoie de mult mai multe centre de neuroreabilitare. Avem nevoie neapărat de strategie naţională pentru accidentul vascular cerebral", a evidenţiat ea.
"Avem deja un model de bună practică care se extinde în ceea ce priveşte tratamentul infarctului miocardic şi care a dus la schimbarea indicatorilor legaţi de supravieţuirea şi supravieţuirea de bună calitate a persoanelor cu infarct. (...) Este necesară o abordare strategică a acestei patologii, care să ducă la accesul la servicii medicale care să poată să facă posibil tratamentul precoce al accidentului vascular ischemic la nivel naţional. Să nu existe practic niciun judeţe în care să nu existe acces la acest tip de servicii. Va reduce mult mortalitatea şi, mai ales, dizabilitatea, pentru că multe dintre persoanele care suferă accidente vasculare cerebrale rămân cu sechele foarte serioase şi recuperarea lor este dificilă sau chiar imposibilă, afectează capacitatea de muncă şi viaţa de zi cu zi", a declarat, la rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Potrivit consilierului prezidenţial Diana Păun, Administraţia Prezidenţială se alătură eforturilor de conştientizare a importanţei prezentării imediate la spital în cazul producerii unui accident vascular cerebral.
AVC-ul poate fi prevenit
"Timpul înseamnă viaţă. Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit. De aceea, cred că importanţa conştientizării modului de prevenţie este esenţială şi fiecare dintre noi poate acorda atenţie specială factorilor de risc cum sunt hipertensiunea arterială, menţinerea greutăţii optime, alimentaţia sănătoasă, exerciţiile fizice, renunţarea la fumat, screening sau controale periodice la specialist în cazul afecţiunilor preexistente", a subliniat Păun.
Managerul Spitalului Universitar de Urgenţă, Cătălin Cârstoiu, a subliniat, la rândul său, că un accident vascular cerebral schimbă viaţa unui om, a unei familii şi are implicaţii şi costuri socio-economice majore.
Asociaţia ALIA - Asociaţia pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, Asociaţia Naţională Română de STROKE, Colegiul Medicilor România, Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila'' Bucureşti, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi Angels România, au lansat marţi campania "Timpul înseamnă viaţă", de conştientizare a riscului unui accident vascular cerebral.
Campania "Timpul înseamnă viaţă" este avizată de Ministerul Sănătăţii.
Rata de deces cauzată de AVC, de două ori mai mare în România faţă de media europeană
Anul trecut, șefa Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş, profesor doctor Theodora Benedek, a prezentat concluziile unui raport european privind situaţia bolilor cardiovasculare şi a recuperării cardiovasculare, care indică faptul că rata de deces din cauză cardiovasculară este de trei ori mai mare în ţara noastră comparativ cu media europeană, potrivit Agerpres.
De asemenea, conform sursei menţionate, şi rata de deces cauzată de accidentul vascular cerebral este de două ori mai mare.
"Raportul atrage atenţia asupra necesităţii elaborării unui plan de acţiuni concret în vederea prevenţiei secundare în bolile cardiovasculare în România (...) Evenimentele cardiovasculare acute şi stroke-ul reprezintă o problemă socială majoră în România. Peste un milion de români suferă de o boală cardiacă ischemică şi peste 450.000 au supravieţuit unui stroke. Împreună, cele două afecţiuni sunt responsabile de 38% din decesele din România, boala cardiacă ischemică fiind pe primul loc şi stroke-ul pe locul 2. În anul 2016, boala cardiovasculară ischemică şi stroke-ul au cauzat 550 decese la 100.000 locuitori. Circa 109.000 cazuri noi de accident coronarian acut şi 66.900 cazuri noi de stroke apar în fiecare an în România. Rata de deces de cauză cardiovasculară este de trei ori mai mare în România decât media europeană, iar rata de deces cauzată de stroke este de două ori mai mare", a arătat dr. Theodora Benedek.
