Potrivit unui nou raport, cetățenii europeni au pierdut aproape 3.000 de euro pe an din cauza măsurilor de austeritate implementate de guvernele UE de la criza financiară din 2007. Studiul realizat de New Economics Foundation (NEF) și Finance Watch, publicat vineri, afirmă, de asemenea, că țările UE ar fi putut cheltui cu până la 1.000 de euro mai mult anual pe persoană pentru serviciile publice, dacă s-ar fi aplicat reduceri mai puțin dure.
Regulile fiscale mai stricte
Frank Van Lerven, responsabilul de programe macroeconomice la NEF, a declarat că măsurile de austeritate au fost un eșec.
„Ultimul deceniu de politici de austeritate a afectat economiile europene și a împiedicat îmbunătățirea standardelor noastre de viață. O obsesie cu reducerea datoriei și a deficitului nu stimulează creșterea economică și nici nu menține datoria la un nivel scăzut. În schimb, austeritatea a ținut țările europene departe de potențialul lor,” a declarat Van Lerven.
După criza financiară, Bruxelles-ul a introdus reguli fiscale mai stricte pentru împrumuturile și cheltuielile guvernamentale, cu scopul de a reduce datoria națională. Acest lucru a fost realizat prin reduceri ale cheltuielilor publice și ale investițiilor.
Însă, odată cu izbucnirea pandemiei, UE a suspendat aceste reguli - cunoscute sub numele de Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) - pentru a permite țărilor UE mai multă flexibilitate în gestionarea consecințelor economice.
Europa, vulnerabilă la șocurile economice
Cercetarea realizată de New Economic Foundation a constatat că măsurile de austeritate anterioare au făcut ca Europa să fie mai vulnerabilă la șocurile economice provocate de COVID-19 și de criza declanșată de războiul din Ucraina.
Potrivit studiului, dacă reducerile nu ar fi fost atât de severe, guvernele UE ar fi avut la dispoziție 533 de miliarde de euro care puteau fi cheltuite pe proiecte de infrastructură, inclusiv pe cele ecologice, ceea ce, potrivit studiului, ar fi putut contribui la atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie.
Însă Antonios Nestoras, director executiv interimar al Forumului Liberal European, a declarat pentru Euronews că rezultatele raportului nu oferă o perspectivă echilibrată și nu ia în considerare alți factori importanți, adăugând că nivelurile cheltuielilor publice pot fi gestionate eficient doar după ce se creează o bază de bogăție în societate.
„Trebuie să creăm bogăție. Trebuie să le oferim cetățenilor condiții egale, corporațiilor condiții egale pentru a crea bogăție. Atâta timp cât nu ne concentrăm eforturile pe crearea de bogăție, de unde vor veni banii? Aceasta este o întrebare la care acest raport și politicile publice în general nu răspund,” a explicat Nestoras.
O abordare pe termen lung
Comisia Europeană va prezenta miercurea viitoare planurile cu privire la noile sale orientări fiscale după ce suspendarea pactului de reglementare se va încheia la sfârșitul anului 2023. În acest moment, propunerile sunt ținute sub tăcere, dar pentru Sebastian Mang, ofițer senior de campanie la New Economics Foundation, regulile de cheltuieli trebuie să fie relaxate în viitor.
„Pe fondul crizei COVID-19, Comisia Europeană a fost autorizată pentru prima dată să se împrumute de pe piețele financiare pentru a-și finanța răspunsul. Dar, în loc să se bazeze pe răspunsuri ad-hoc la fiecare nouă criză, ceea ce Europa are nevoie după 2024 este o abordare pe termen lung, care să fie adecvată scopului. Economia de austeritate a fost un experiment eșuat,” a declarat Mang pentru Euronews.
Pe de altă parte, Nestoras a declarat că trebuie găsit un echilibru atunci când vine vorba de normele fiscale ale UE.
„Trebuie să găsim un echilibru corect în aceste lucruri. Adevărata politică constă în găsirea echilibrului corect, a raportului de aur între forțele opuse, forțele politice și ideologice opuse. Am încredere că sistemul pe care l-am creat în Europa va găsi un compromis între cele două”, a declarat el pentru Euronews.
Oamenii, îngrijorați de reintroducerea austerității
Studiul NEF și Finance Watch argumentează, de asemenea, că țările care au urmărit o mai mare austeritate și reduceri ale cheltuielilor publice, precum Grecia și Italia, au ajuns, de fapt, să aibă niveluri mai ridicate ale datoriei publice.
De asemenea, au fost constatate disparități în ceea ce privește impactul pe care măsurile l-au avut asupra venitului disponibil. Salariile din Germania au scăzut doar cu 1% față de cele de dinaintea crizei financiare, în timp ce în Irlanda și Spania, unele dintre cele mai afectate țări, veniturile medii au scăzut cu 29% și 25%.
Sondajele incluse în raport au arătat că 70% dintre oameni sunt îngrijorați de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă se reintroduce austeritatea. În același timp, 70% dintre respondenți s-au declarat, de asemenea, îngrijorați de creșterea datoriei publice.
Cu toate acestea, un lucru de care oamenii intervievați au fost siguri a fost necesitatea de a investi în continuare în servicii publice vitale precum educația, sănătatea și asistența socială.
