China și Rusia poartă discuții secrete avansate cu Iranul pentru aprovizionarea Teheranului cu un compus chimic folosit pentru a propulsa rachetele balistice, spun diplomații familiarizați cu această chestiune. Această mișcare ar reprezenta o încălcare clară a regimului de sancțiuni impus de ONU și ar putea ajuta Rusia să și refacă stocul de rachete.
Iranul a purtat negocieri concomitente cu oficiali și entități controlate de guverne din ambele țări, inclusiv cu producătorul rus FKP Anozit, pentru a achiziționa cantități mari de perclorat de amoniu, sau „AP”, principalul folosit pentru a alimenta rachetele, au declarat mai mulți diplomați pentru Politico, sub protecția anonimatului
La Beijing, diplomatul iranian Sajjad Ahadzadeh, care îndeplinește funcția de „consilier tehnologic” al Teheranului în China, a condus discuțiile pentru achiziționarea de AP, potrivit diplomaților familiarizați cu această chestiune.
Cantitatea exactă de AP pe care Iranul dorește să o achiziționeze nu este clară, dar diplomații familiarizați cu planurile sale estimează că ar fi suficientă pentru a construi mii de rachete, inclusiv racheta Zolfaghar, care are o rază de acțiune de 700 de kilometri și care a fost folosită în ultimii ani atât de Iran, cât și de aliații săi din Orientul Mijlociu. Dacă acordul va fi încheiat, unele dintre aceste rachete ar putea ajunge în mâinile Rusiei, care le va folosi împotriva Ucrainei, au declarat diplomații.
În trecut, Iranul a furnizat Rusiei așa-numitele „drone kamikaze” pe care le-a folosit pentru a ataca ținte civile ucrainene. De asemenea, Teheranul a oferit consultanță Moscovei cu privire la modul în care poate să ocolească regimul sancțiunilor internaționale cu care se confruntă ca urmare a invaziei militare a Ucrainei.
Reprezentanții Chinei, Rusiei și Iranului nu au dorit să comenteze informațiile.
Axa Iran – China – Rusia
Discuțiile privind procurarea de AP vin după o încălzire a relațiilor dintre Iran, Rusia și China.
Președintele chinez Xi Jinping, care a vizitat Moscova luna trecută, nu susține în mod deschis războiul purtat de Vladimir Putin în Ucraina, dar există puține îndoieli cu privire la faptul că cele două state au un interes comun în ceea ce privește schimbarea ordinii internaționale. China, care a prezentat recent un plan de pace despre care criticii spun că ar forța Ucraina să cedeze teritoriile ocupate de Rusia, vrea să se asigure că Kremlinul nu pierde războiul, pe fondul temerilor că ar putea declanșa prăbușirea vecinului său și o destabilizare mai amplă în regiune.
Atât Statele Unite, cât și Europa au avertizat în repetate rânduri Beijingul să nu ofere Rusiei sprijin militar, deși este departe de a fi clar ce consecințe ar exista dacă China ar ignora aceste avertismente.
În timp ce China a furnizat Rusiei unele echipamente militare în ultimele luni, sprijinul a fost până acum modest, în parte, spun analiștii, deoarece Beijingul se teme să nu-și supere partenerii comerciali – Statele Unite și Europa.
Ajutarea Rusiei prin intermediul Iranului, furnizându-i acestuia din urmă AP, spun diplomații familiarizați cu această chestiune, este o modalitate prin care China ar putea oferi Moscovei un sprijin substanțial în mod clandestin.
În conformitate cu rezoluția 2231 a ONU, adoptată în 2015, țărilor le este interzis să aprovizioneze Iranul cu perclorat de amoniu fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU.
Rezervele de rachete ale Rusiei, epuizate de războiul din Ucraina
Atacurile neîncetate ale Rusiei asupra țintelor ucrainene din ultimul an au epuizat rezervele sale de rachete. De aceea, sprijinul iranian, ca și în cazul dronelor, ar putea reprezenta o alternativă atractivă.
Ca și Rusia, Iranul este în mare măsură autosuficient când vine vorba de producerea de rachete, dar sancțiunile internaționale cu care se confruntă în legătură cu programul său clandestin de înarmare nucleară i-au limitat, de asemenea, capacitatea de producție.
De asemenea, Iranul dorește să își mărească propria aprovizionare cu rachete balistice, deoarece încearcă să își proiecteze puterea în Orientul Mijlociu, au declarat analiștii. În 2020, Iranul a tras o duzină de rachete balistice asupra forțelor americane staționate la baza aeriană Ayn al-Asad din Irak, ca represalii la asasinarea generalului Qassem Soleimani, liderul forței paramilitare iraniene Quds.
În noiembrie, Marina americană a descoperit aproximativ 70 de tone de AP, suficient pentru a alimenta aproximativ o duzină de rachete cu rază medie de acțiune, pe o navă în Golful Oman, în drum spre Yemen. Oficialii americani au considerat că încărcătura era destinată rebelilor Houthi din Yemen, grup susținut de Iran, iar Marina a scufundat nava.
