În această săptămână, președintele Chinei, Xi Jinping, se află într-o vizită de stat la Moscova, prima de la declanșarea războiului din Ucraina. Vladimir Putin, cel pe care Xi l-a numit cândva „cel mai bun și mai intim prieten” al său, tocmai a devenit cel mai căutat criminal de război din lume. Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin la 17 martie pentru presupusul său rol în transferul ilegal al civililor ucraineni în teritoriile rusești. Dar acest lucru nu îl descurajează pe Xi, care a încălcat normele Partidului Comunist și și-a asigurat în mod oficial un al treilea mandat în fruntea Chinei. Doar Mao Zedong, fondatorul Partidului Comunist Chinez, a mai făcut lucrul acesta.
Triunghiul strategic SUA – Rusia - China
De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și până în prezent, geopolitica a fost modelată de așa-numitul „triunghi strategic” dintre China, Rusia și Statele Unite. Apropierea dintre Mao Zedong și Iosif Stalin la începutul anilor ’50 a fost responsabilă, în parte, pentru decizia Statelor Unite de a implementa o politică externă de îngrădire a expansiunii comunismului în lume. Acest lucru va duce la războaiele din Coreea și Vietnam, ambele fiind de facto tentative ale Statelor Unite de a opri răspândirea comunismului. Ceva mai târziu schisma apărută în sânul mișcării comuniste globale va deschide oportunitatea apropierii Statelor Unite de China, apropiere desăvârșită în timpul mandatului președintelui Richard Nixon.
În perioada post-Război Rece și mai ales în ultimele decenii, avem o nouă răcire a relațiilor dintre Statele Unite și China. Pe măsură ce ambițiile Chinei cresc, acestea interferează cu arhitectura de securitate creată de Statele Unite la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ordinea liberală internațională pare a fi tot mai amenințată de ascensiunea puterii Chinei în zona Asia-Pacific și nu puțini sunt analiștii care consideră că un conflict militar deschis între Washington și Beijing este inevitabil.
Vizita lui Xi Jinping la Moscova întărește axa statelor autoritare care contestă ordinea liberală internațională (aici mai putem include Iran și Coreea de Nord). Pe de altă parte, este posibil ca Xi să se folosească de această ocazie pentru a reitera cererea sa cu privire la încetarea războiului. În februarie, liderul chinez a cerut un plan de pace compus din 12 puncte. De altfel, în ultima vreme, Xi Jinping joacă un rol tot mai activ de mediator. Pe 10 martie acesta a mijlocit un acord de restabilire a legăturilor diplomatice între Arabia Saudită și Iran. Lucrul acesta a lăsat Statele Unite în offside. Medierea unui acord de pace în Ucraina i-ar crește popularitatea lui Xi peste noapte și, implicit ar fi o lovitură de imagine pentru Statele Unite. Cu toate acestea, este greu de crezut că liderul chinez va reuși să facă lucrul acesta. Ucraina depinde prea mult de Statele Unite și aliații săi pentru ajutor.
Trebuie menționat totodată că liderul chinez preferă să practice un soi de ambiguitate strategică în cazul războiului din Ucraina. Cu toate că se declară neutru, acesta nu condamnă invazia rusă sau atrocitățile comise de forțele ruse în Ucraina. Liderul chinez știe că trebuie să îl țină aproape pe Vladimir Putin pentru că ambele state împărtășesc aceeași viziune revizionistă la adresa ordinii internaționale.
10 ani de bromance
Dincolo de imperativele strategice, Xi Jinping și Vladimir Putin împărtășesc și o relație interpersonală apropiată de aproximativ 10 ani de zile, așa cum notează și publicația Politico. „Bromance-ul” lor ar fi început în 2013, când Xi s-a întâlnit cu Putin spre finalul summitului ASEAN din Bali - de ziua de naștere a lui Putin. Potrivit lui Putin însuși, Xi i-a oferit un tort, în timp ce liderul rus a scos o sticlă de vodcă pentru un toast. Cei doi au depănat apoi amintiri. „Nu am stabilit niciodată astfel de relații sau nu am făcut astfel de aranjamente cu niciun alt coleg străin, dar am făcut-o cu președintele Xi”, a declarat Putin pentru postul chinez de televiziune CCTV în 2018.
Aceste remarci au fost urmate de o călătorie la Beijing, unde Xi i-a înmânat lui Putin prima medalie a prieteniei din China. „El este cel mai bun, cel mai intim prieten al meu”, a spus Xi. Cu mai puțin de trei săptămâni înaintea invaziei ruse în Ucraina, Putin a vizitat Beijingul și a semnat ceea ce China numea un parteneriat „fără limite” între cele două state. Oficialii chinezi s-au ferit să critice invazia rusă - și nici măcar nu au vrut să spună că este vorba de un război – reluând în schimb narațiunea lui Putin potrivit căreia „operațiunea militară specială” reprezintă mai degrabă un răspuns la expansiunea NATO.
Va furniza China arme Rusiei?
Probabil că una dintre cele mai presante întrebări care se pune în acest moment este dacă Beijingul va furniza ajutoare militare Rusiei? Dacă Xi decide să înarmeze Rusia, ar putea face lucrul acesta în secret. China a mai făcut lucrul acesta în trecut. De pildă în anii ’80 a furnizat arme insurgenților mujahedini din Afganistan, susținuți de CIA, care luptau împotriva ocupației sovietice. Beijingul ar putea furniza de asemenea arme Rusiei prin intermediul unui terț, precum Coreea de Nord sau Iranul.
Totuși, această abordare sub acoperire are limitele ei. Pentru a schimba radical cursul războiului Rusia ar avea nevoie de arme ceva mai sofisticate din partea Chinei, precum drone. Acestea ar fi mai dificil de livrat sub acoperire și ar putea ajunge în mâinile ucrainenilor. Expunerea Chinei în acest caz ar submina complet firul narativ al Beijingului care încearcă să prezinte ca un pacificator în acest conflict și ar afecta serios relațiile cu Statele Unite și Europa. Decizia lui Xi ar putea afecta balanța de forțe din teatrul de război, mai ales în perspectiva unei contraofensive ucrainene.
