Iranul se pregătește să predea Kremlinului planurile pentru cea mai eficientă arma a sa împotriva Occidentului: rețeaua financiară subterană pe care se bazează pentru a se sustrage de la sancțiunile economice, se arată într-o analiză Politico.
Colaborarea ruso-iraniană
De ani de zile, Teheranul a reușit să contracareze eforturile Washingtonului de a izola economic țara. Iranul și-a construit un adevărat sistem fiscal subteran compus din companii-paravan și bănci străine, inclusiv instituții financiare importante cu sediul în Europa și Statele Unite, pe care Teheranul le folosește pentru a se sustrage de la controlalele instituțiilor internaționale.
În timp ce Rusia se confruntă cu o izolare internațională fără precedent din cauza războiului din Ucraina, Iranul, care oferă deja armament Moscovei, s-a oferit să-și împartă expertiza în arta evitării sancțiunilor, spun diplomații occidentali. Recent, au avut loc o serie de întâlniri între înalți oficiali ruși și iranieni, iar la acestea au fost prezenți inclusiv șeful băncii centrale iraniene, Ali Salehabadi și ministrul adjunct al Economiei, Ali Fekri.
Dacă Moscova reușește să implementeze sistemul iranian, atunci ar putea atenua semnificativ impactul multor sancțiuni cu care se confruntă, în special în sectorul de petrol și gaze. Occidentul pare că înțelege pericolul unei colaborări strânse între Rusia și Iran. „Oricine este interesat să schimbe starea de spirit a Rusiei ar trebui să înțeleagă că este esențial să întrerupă legăturile financiare ruso-iraniene”, a declarat recent un oficial occidental. Diplomații care au emis avertismentul privind tehnicile de evaziune a sancțiunilor au remarcat, de asemenea, că băncile occidentale, precum Commerzbank și Deutsche Bank din Germania, precum și Citigroup din SUA, ajutat Iranul să obțină venituri din exporturi prin tranzacții subterane, evitând astfel regimul sancțiunilor.
Pe parcursul verii, Teheranul și Moscova au purtat discuții despre utilizarea Iranului ca poartă globală pentru petrolul ruesc, după ce Teheranul a reușit să se înțeleagă cu Occidentul în ceea ce privește programul său nuclear, reducând astfel din sancțiunile cu care se confrunta. În ultimii ani, legăturile dintre Rusia și Iran s-au adâncit. Cele două state au colaborat în Siria, sprijinind regimul lui Bashar al-Assad, iar recent, Teheranul a furnizat Moscovei drone „kamikaze” pe care Rusia le-a folosit în războiul din Ucraina.
Cum evită Iranul sancțiunile economice
Iranul are zeci de ani de experiență în evitarea sancțiunile americane, dar a înregistrat progrese deosebite după 2018, când Donald Trump a decis să se retragă din Acordul Nuclear Iranian, așa numitul JCPOA. Soluția Iranului a fost să dezvolte o economie subterană. În timp ce sancțiunile americane au afectat producția a Iranului, rețeaua fianciară subterană i-a asigurat Teheranului o economie stabilă, iar elita politică și-a menținut privilegiile. Deși inflația și șomajul sunt la cote alarmante, economia sa, în ansamblu, dă semne de viață, crescând cu peste 4% în ultimul an, portivit datelor Băncii Mondiale.
În timp ce exporturile de petrol ale Iranului s-au înjumătățit, la aproximativ 1 milion de barili pe zi, exporturile din sectoarele petrochimiei și metalelor au crescut. Mai mult, în ciuda scăderii exporturilor de petrol, țara a beneficiat în ultima vreme de prețurile ridicate la țiței, astfel că veniturile s-au dublat, la aproximativ 19 miliarde de dolari. Petrolul iranian este atractiv pentru China, în special pentru că este relativ ieftin.
Aici intervine rețeaua secretă a companiilor-paravan a Iranului. Petrolul în sine este destul de ușor de livrat pe ascuns. Acesta poate fi transferat de la o navă la alta în largul coastelor sau poate fi amestecat în porturi cu alt țiței, astfel încât să i se ascundă țara de proveniență. În loc să vândă petrolul direct cumpărătorului final, Iranul se folosește de companii-parvan care funcționează pe post de intermediari.
Chiar săptămâna trecută Statele Unite i-au sancționat pe membri unei rețele de contrabandă cu petron, pe care Washingtonul îi acuză că direcționează banii către Hezbollah, gruparea teroristă din Liban, sprijinită de Teheran. Cel mai mare avantaj al acestui sistem e că oferă Teheranului acces la valută străină. Iranul se folosește și de așa-numite „case de schimb valutar”. Dacă o firmă iraniană trebuie să facă o tranzacție în valută străină, interzisă prin sancțiuni, ea apelează la una dintre aceste case pentru a filtra plata printr-un labirint de companii-paravan, ceea ce face extrem de dificilă depistarea adevăratei surse.
Rolul băncilor occidentale
Un aspect mai puțin cunoscut al acestui comerț subteran este rolul central jucat de marile bănci occidentale. Multe dintre tranzacții, care implică totul, de la petrol la fier vechi, sunt denominate fie în euro, fie în dolari. Asta înseamnă că decontarea, etapa finală a tranzacției, necesită implicarea unei bănci europene sau americane, în funcție de monedă.
Potrivit datelor, băncile importante din UE, cum ar fi Commerzbank și Deutsche Bank din Germania, precum și băncile din SUA, inclusiv Citigroup, au fost folosite de Iran pentru a deconta aceste tranzacții. În trecut, încălcarea sancțiunilor americane a fost extrem de costisitoare pentru băncile europene. În 2014, de exemplu, BNP din Franța a fost amendat cu 8,9 miliarde de dolari pentru încălcarea sancțiunilor americane împotriva Iranului și a altor țări.
În septembrie, Autoritatea Bancară Europeană, a declarat că oficialii din regiune „trebuie să facă mai mult” pentru a combate activitățile ilicite din sistemul financiar european.
Până când se va întâmpla asta, susțin diplomații occidentali, Iranul va continua să folosească infrastructura financiară a Europei pentru a evita sancțiunile, iar Moscova este pe cale să învețe și ea regulile jocului.
