2022 este primul la guvernare al Coaliției PSD - PNL - UDMR. Un an în care provocările au venit mai ales din afara țării. În ciuda eforturilor depuse de toate partidele românești, aderarea României la Schengen a fost respinsă, iar pe fondul războiului de la graniță, prețul energiei s-a majorat ceea ce a dus la creșterea costului vieții și în România. În acest context, dezbaterea politică s-a concentrat pe găsirea măsurilor care să combată scumpirile.
La câteva ore după ce soldații ruși au invadat Ucraina, președintele României a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Klaus Iohannis a condamnat agresiunea Rusiei.
„Vă asigur: Niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!”, declara Klaus Iohannis.
Efectele războiului în ecomonie
În doar câteva zile de la începutul războiului, efectele conflictului s-au văzut și în economie. Inflația era în creștere pe fondul majorării prețului energiei, iar Coaliția de guvernare căuta soluții care să ajute populația și mediul de afaceri.
Nicolae Ciucă, premieul României: „Vom interveni în sprijinul economiei românești printr-un set de măsuri care includ plafonări și compensări ale prețului la energie și gaze pentru un an de zile începând cu 1 aprilie.”
Pe 18 martie erau adoptate în Guvern primele măsuri care vizau plafonarea și compensarea prețurilor în domeniul energiei. Energia a fost subiectul în care PSD și PNL au pornit de pe poziții divergente. Social – democrații au criticat liberalizarea făcută de liberali și au cerut revenirea la piața reglementată.
Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților: „Această liberalizare haotică a prețului la energie a dus la o inflație record în Romania și la un lanț de scumpiri cum nu a mai existat în ultimii 30 de ani de ani în România.”
Pe fondul scumpirii carburanților, Guvernul a decis în luna iunie și compensarea cu 50 de bani a prețului la pompă, prelungită până la finalul lunii decembrie.
Pensiile și salariile, dispută pentru guvernanți
Majorarea pensiilor și salariilor a fost o altă temă disputată de guvernanți. Social democrații și-au prezentat propunerile înainte de a le discuta cu partenerii de Coaliție.
Mihai Tudose, europarlamentar PSD: „Pensiile vor crește cu mai mult de acel procent de 5,7% prevăzut de lege. Noi insistăm pe minim 10%. Salariul minim de la 2550 la 3000 lei.”
Nicolae Ciucă, premieul României: „Trebuia să avem din ce să asigurăm banii necesari pentru a putea să majorăm atât pensiile cât și salariile.”
Marius Budăi, ministrul Muncii: „1,3 milioane de seniori ai României încaseză pensia minimă vom propune majorarea pensiei minime.”
Nicolae Ciucă, premieul României: „Eu sunt convins că domnul ministru Budăi cunoște foarte bine ce scrie în fișa postului Guvernului. Trebuia consultarea Consiliului Național Tripartit plus discuțiile care trebuiau să aibă loc la nivelul coaliției.”
Dopă câteva săptămâni de dispute, s-a pronunțat și președintele Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis: „În condinţiile în care avem o inflaţie de peste 15% eu cred că ar fi corect să ţină cont de această inflaţie şi atunci, după părerea mea, trebuie să fie o creştere mai mare decât a fost ea vehiculată.”
Marcel Ciolacu: „Pensiile mici trebuie să crească în România cu peste 15%.”
Pe final de an, Coaliția a ajuns la un consens.
Nicolae Cică: „Putem să asigurăm o creștere a punctului de pensie cu 12,5%. Salariul minim brut va crește și el în 2023 de la 2.550 de lei la 3000 de lei.”
Aderarea României la Schengen
Dacă temele economice au împărțit părerile, tema aderării la Schengen a fost susținută la unison și de Putere, dar și de Opoziție.
Vlad Botoș, europarlamentar USR: „România merită să intre În Schengen și merităm.”
Rareș Bogdan, europarlamentar PNL: „A fost până în acest moment o acțiune comună a principalelor grupuri politice”
Dan Nica, europarlamentar: „Atunci când e vorba de România și de români nu avem partipris-uri politice. Tot ce înseamnă politic lăsăm acasă.”
Consiliul JAI din 8 decembrie s-a opus însă aderării României la Schengen pentru că Austria nu a fost de acord.
Klaus Iohannis, președintele României: „Am fost dezamagit și supărat după ce am primit rezultatul acestui vot.”
Schimbări în cabinetul premieului Nicolae Ciucă
Cabinetul Ciucă și-a schimbat în 2022 componența. Nu mai puțin de patru miniștri au demisionat. În urma unor acuzații de plagiat a demisionat, la sfârșitul lunii septembrie, Sorin Cîmpeanu. Ligia Deca a pleluat Educația.
Dan Vîlceanu a părăsit Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene după ce Florin Cîțu a demisionat de la șefia PNL. El a fost înlocuit cu Marcel Boloș.
Din echipa PSD, Adrian Chesnoiu a plecat din fruntea Ministerului Agriculturii după ce DNA l-a acuzat de abuz în serviciu.
Adrian Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii: „Nu am comis nicio infracțiune și nicio altă faptă de natură penală. Sunt nevinovat.”
Adrian Chesnoiu a fost înlocuit de PSD cu Petre Daea. Ultima demisie din guvernul Ciucă a fost a lui Vasile Dîncu, ministrul Apărării.
Acesta a fost criticat public de șeful statului după ce a declarat că singura șansă pentru instaurarea păcii în Ucraina este negocierea cu Rusia.
Potrivit înțelegerii de la înființarea Coaliției, PNL renunță la postul de premier în luna mai din 2023, dar primește ministerul Finanțelor și pe cel al Transporturilor. În schimb Justiția și Ministerul Investițiilor Europene sunt preluate de PSD.
