Aderarea României la Spațiul Schengen este susținută de Spania, țară care a preluat președinția Uniunii Europene, la începutul aceste luni. Aderarea ar putea fi introdusă pe odinea de zi a Consiliului JAI, în octombrie anul acesta. Până atunci, instituțiile europene se pregătesc să aplice sancțiuni țărilor care se opun nejustificat aderării.
Putem intra în Schengen fără Bulgaria?
José Antonio Hernández Pérez- Solórzano, ambasadorul regatului Spaniei la București: ”Este o prioritate a președinției noastre să asigurăm aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Obiectivul nostru este să introducem acest subiect pe ordinea de zi a Consiliului din octombrie.”
Declarația ambasadorul Spaniei la București dă speranțe României, dar cum luna aceasta, în peninsulă vor avea loc alegeri parlamentare, nimic nu este sigur.
În decembrie anul trecut, Austria și Țările de Jos au blocat admiterea României și Bulgariei la Schengen. Ambele țări s-au opus aderării Bulgariei, iar în cazul României, s-a opus doar Austria.
Cătălin Lența, jurnalist Euronews: ”Suntem condamnați să reușim împreună, nu contează când. Avem această atitudine negativistă a Austriei care spune, încălcând adevărul, că nu există motive să intrăm acum din cauza migrației, când nimeni nu dovedește că România are probleme.
Nu cred că există vreo șansă să ne decuplăm de Bulgaria, cum spun unele voci, Bulgaria putem spune că ne face ochi dulci, să ne amintim de propuneri de a construi un pod peste Dunăre sau două, dar până vom construi, să facem o trecere cu bacul între Giurgiu și Ruse. Neaderarea la Schengen ne costă.”
Maria Moiș, jurnalist Euronews: ”Scenariul decuplării de Bulgaria nu este atât de simplu cum am crede pentru că acesta ar trebui să urmeze un proces în sine și nu putem fi siguri că anumite țări vor vota intrarea separată a României în Schengen. S-ar putea ca pentru Grecia să intereseze mult mai mult interesul personal, pentru că s-ar crea un culoar Grecia Bulgaria România prin Europa și pentru această țară ar conta să intre și Bulgaria.”
Potrivit calendarul consiliilor JAI, pe 20 și 21 iulie va avea loc o informală a miniștrilor de Interne, după care urmează reuniuni JAI pe 28 septembrie, pe 19 și 20 octombrie, apoi pe 4 și 5 decembrie. Între timp, Parlamentul European ar putea decide luna aceasta sancțiuni pentru țările care se opun nejustificat aderării.
Vlad Gheorghe, europarlamentar Renew Europe: ”Acolo vom avea puncte foarte bune, precum răspunderea pentru un veto fără justificare, că e discriminare la adresa României și care vor împinge țările care se mai gândesc, mă refer la Austria, că e suspectă de serviciu de data asta.”
Victor Negrescu, europarlamentar: ”Cei care aplică un veto fără să justifice, ar trebui să plătească acest lucru. Raportul pe care Comisia Europeană îl va prezenta în următoarele săptămâni va determina poziția Olandei cu privire la acest subiect și într-adevăr, dacă Austria rămâne izolată atunci am putea să presăm și mai mult guvernul din Austria în a schimba poziția. Acest punct va fi pe ordinea de zi doar dacă vom fi siguri de un vot unanim pentru aderarea României la spațiul Schengen. Dacă nu se va întâmpla în această toamnă, nu vom discuta decât după alegerile din Parlamentul European. Trebuie să fim precauți, nu suntem într-un moment la fel de bun.”
Spania, o țară deschisă
Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei: ”Avem această atitudine negativistă a Austriei care spune, încălcând adevărul, că nu există motive să intrăm acum din cauza migrației, când nimeni nu dovedește că România are probleme.
Au existat răbufniri, să mutăm conturile din băncile austriecilor, să le luăm afacerile austriecilor, chiar mai extremist, astfel de mesaje nu au ce căuta în discursurile publice pentru că ele sunt receptate imediat de ambasada Austriei și transmise acolo și cineva mai puțin iubitor de la Viena poate spune vedeți, a, avut dreptate, România nu are ce căuta în spațiul Schengen, deși noi suntem primitori cu migranții, dar și cu afacerile austriece.”
Siegfried Mureșan, europarlamentar: ”Noi știm că ne-am îndeplinit toate angajamentele, toate criteriile necesare aderării României la spațiul Schengen, știm că 26 din 27 de state susțin aderarea României la spațiul Schengen, Comisia Europeană. Nu ne-am atins acest obiectiv până acum, dintr-un singur motiv, un singur stat al UE, Austria nu a susținut politic aderarea. Nu este un eșec al nostru, ci mai degrabă al clasei politice din Austria de a vota. Aderarea României la spațiul Schengen nu este loterie.”
Corina Crețu, europarlamentar: ”Guvernul spaniol este un guvern prieten, care în primul rând are foarte mulți români în Spania și are nevoie de sprijinul acestora și sunt convinsă că face toate eforturile să sprijine aderarea României în Schengen, însă nu depinde nici măcar de noi, nici de Spania, ci pur și simplu de poziția Austriei care trebuie să fie schimbată. Poate un efort diplomatic la cel mai înalt nivel, e important ca România să intre anul acesta. Anul 2024 va fi și mai dificil, e un an electoral care începe pe 9 iunie cu alegerile europarlamentar deși cred că nimeni nu se va mai complica. Oamenii din vest au impresia că vom invada Europa. Deci lucrurile trebuie explicate.”
Jurnalistul Euronews Spania spune totuși că această țară nu va avea un rol hotărâtor.
Isidro Murga, șeful redacției Euronews Spania: ”Spania are un rol de <persuasiune morală> asupra celorlalte țări, dar ceea ce face va depinde de guvernul format în urma alegerilor din 23 iulie. E clar că Schengen nu e una dintre prioritățile președinției spaniole. În guvernul spaniol poate avea loc o schimbare radicală. Ce se va întâmpla dacă câștigă dreapta sau dacă va fi un guvern de stânga, ca cel actual. Dacă va fi un guvern de dreapta aliat cu extrema dreaptă? Asta poate avea un impact asupra politicilor europene ale Spaniei, mai ales în ceea ce privește migrația. Discursurile sunt foarte diferite, iar asta se va repercuta în diverse moduri în Europa, va crea efecte asupra <melonismului> - țări care formează un bloc, precum Italia, Ungaria și Polonia.
Spania nu a fost niciodată împotriva extinderii Schengen, a fost întotdeauna o țară deschisă. Totuși, argumentele extremei dreapta au un ecou puternic și o mare greutate politică. Schengen poate fi o victimă colaterală. Dar insist, nu este o prioritate a președinției spaniole. Să nu uităm că singurele țări care se opun în acest moment sunt Țările de Jos și Austria. Problema se poate rezolva în toamnă, la nivelul unui consiliu european, fără ca președinția spaniolă să aibă un rol hotărâtor.”
