Parlamentul European a făcut marți un mare pas înainte în lupta împotriva schimbărilor climatice, după ce a aprobat cinci acte legislative din cadrul pachetului Fit for 55, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030.
Printre acestea s-a numărat mecanismul de ajustare la frontiera de carbon (CBAM), care este conceput pentru a crea condiții mai echitabile între producătorii din UE și cei din afara UE prin atribuirea unui preț al carbonului la anumite produse importate.
Potrivit eurodeputatului lider în acest dosar, Mohammed Chahim, CBAM va avea un impact major.
"Este o schimbare absolută a jocului și este cu adevărat istorică, deoarece pentru prima dată vom începe să cerem producătorilor să plătească și pentru emisiile de CO2 importate", a declarat el pentru Euronews.
"Și este pentru prima dată când UE sau orice altă regiune din lume aplică un tarif sau un preț al carbonului producătorilor din afara UE, ceea ce este în sine istoric.
"Sperăm că acest lucru va stimula alte regiuni din lume să ni se alăture în UE pentru a da dovadă de aceeași ambiție și pentru a decarboniza economia cât mai curând posibil și pentru a o menține astfel încât să păstrăm obiectivul de 1,5 grade la îndemână."
CBAM se va aplica mai multor industrii, cum ar fi oțelul, cimentul, aluminiul și îngrășămintele, și va intra în vigoare la 1 octombrie, dar cu o perioadă de tranziție inițială.
Pentru Adolfo Aiello, director general adjunct pentru climă și energie la Eurofer - asociația europeană a industriei siderurgice - sunt necesare mai multe clarificări pentru a asigura o concurență loială cu companiile din afara UE.
"În următorii opt ani, se așteaptă ca sectorul nostru să investească aproximativ 30 de miliarde de euro pentru decarbonizare, dar, în același timp, trebuie să rămână competitiv", a declarat Aiello într-un interviu.
"Astfel, de exemplu, avem 45 de miliarde de euro de oțel european care este exportat în țări terțe, iar aceste exporturi, cu actualele măsuri, ar fi pe deplin expuse la costuri unilaterale, iar lemnul fabricat ar deveni necompetitiv.
"Așadar, pe termen scurt, este în joc supraviețuirea noastră și este în joc și tranziția noastră către oțelul verde."
Parlamentul european a adoptat și reforma sistemului de comercializare a emisiilor
Parlamentul a adoptat, de asemenea, reforma sistemului de comercializare a emisiilor (ETS) și a Fondului social pentru climă, care ar trebui să asigure o tranziție climatică echitabilă pentru toți cetățenii UE.
Cu privire la acesta din urmă, eurodeputatul belgian Sara Matthieu a declarat că, deși banii vor fi vitali în viitorul apropiat, nu sunt suficienți.
"UE a creat în sfârșit un fond atât de necesar pentru a sprijini direct persoanele aflate în sărăcie energetică și de mobilitate. Deși aceasta este o realizare importantă, nu este suficientă ca pilon social pentru Green Deal", a spus ea.
"Aproape 21,9 % din totalul populației UE este expusă riscului de sărăcie, ceea ce înseamnă că aproape 100 de milioane de persoane au nevoie de investiții fundamentale în izolarea locuințelor și în mijloace de transport în comun de calitate, iar acestea nu pot fi lăsate să suporte singure această povară. La masa negocierilor, statele membre și-au redus contribuțiile la Fondul social pentru climă, reducând astfel considerabil dimensiunea fondului.
"Cea mai mare parte a veniturilor provenite din ETS va ajunge direct la guvernele statelor membre, iar acestea trebuie să le utilizeze pentru cheltuieli sociale esențiale. La nivelul UE, Fondul social pentru climă trebuie să acționeze ca o piatră de temelie către un Green Deal mult mai ambițios și mai social", a adăugat ea.
