Israelul a renunțat la planurile pentru o contraofensivă mult mai amplă împotriva Iranului după presiuni diplomatice din partea Statelor Unite și a altor aliați, potrivit informațiilor furnizate pentru publicația The New York Times de către trei înalți oficiali israelieni.
Inițial, liderii israelieni au discutat despre atacarea mai multor ținte militare din Iran, inclusiv în apropierea Teheranului, capitala iraniană, ca represalii la atacul iranian din 13 aprilie. Totuși, un astfel de atac ar fi fost mult mai greu de trecut cu vederea de către Iran și ar fi crescut șansele unui contraatac iranian puternic care ar fi putut aduce Orientul Mijlociu în pragul unui conflict regional major.
În primă fază israelienii au luat în calcul trimiterea de avioane de vânătoare în spațiul aerian al Iranului. În cele din urmă - după intervenția președintelui Biden și a miniștrilor de externe britanic și german - Israelul a optat pentru un atac mai limitat, diminuând probabilitatea unei escaladări.
Cronologia conflictului
Conflictul dintre Israel și Iran a luat amploare după 1 aprilie, atunci când Israelul a lovit un complex al ambasadei iraniene din Damasc, ucigând șapte oficiali iranieni, inclusiv trei lideri militari de rang înalt. În zilele următoare, Teheranul și-a pregătit riposta, lăsând de înțeles că va exista un răspuns militar. Ca urmare, Israelul a început să-și pregătească apărarea. Liderul Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), generalul Michael E. Kurilla, a vizitat Israelul pentru a-i consilia pe liderii militari israelieni.
Inițial, serviciile de informații israeliene au crezut că Iranul plănuia să atace cu un "roi" de drone de luptă și până la 10 rachete balistice, au declarat oficialii israelieni. În decursul următoarelor zile această estimare a crescut la 60 de rachete.
Liderii militari și politici ai Israelului au început să discute despre un contraatac care ar putea începe imediat după riposta Iranului. Potrivit unui oficial, planul a fost prezentat cabinetului de război al Israelului de către șeful Statului Major al armatei, generalul-locotenent Herzi Halevi, și de șeful Forțelor Aeriene, Tomer Bar, vineri, 12 aprilie, cu două zile înainte de atacul Iranului.
Intențiile Israelului s-au schimbat după ce Iranul a atacat. Atacul a fost chiar mai mare decât se așteptau inițial oficialii israelieni: Cu peste 100 de rachete balistice, 170 de drone și aproximativ 30 de rachete de croazieră. Totuși, apărarea Israelului, care a fost coordonată cu piloți din Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Iordania, a doborât majoritatea rachetelor și a dronelor, reducând necesitatea unui răspuns rapid.
Potrivit jurnaliștilor americani, punctul de cotitură l-a reprezentat o convorbire telefonică între premierul Netanyahu și președintele SUA, Joe Biden, imediat după atacul Iranului. Președintele american l-a sfătuit pe premierul israelian să nu escaladeze confruntarea. A doua zi, guvernul israelian a început să semnaleze aliaților că încă plănuiește să răspundă, dar într-un mod limitat.
Astfel că, deși inițial Israelul plănuise un răspuns mai amplu, oficialii au optat în final pentru un răspuns limitat care să prevină declanșarea unui război deschis cu Iranul.
