Israelul a dat replica Iranului în noaptea dinspre joi spre vineri, ca urmare a atacului iranian din 12 aprilie. Însă și acel atac cu 300 de rachete și drone a venit, după cum spuneau iranienii, ca urmare a faptului că Israelul a atacat consulatul iranian din Damasc (Siria).
În tot acest timp, experții se temeau că există riscul ca acest conflict să se transforme într-unul la nivel regional, cu implicații mari în tot Orientul Mijlociu.
Cum s-a ajuns la un conflict Israel - Iran
Cătălin Lența, jurnalist Euronews: "La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, a existat așa-numitul 'drole de guerre', un război ciudat, caraghios, Germania tocmai făcuse praf Polonia, pe frontul de vest nu se întâmpla mare lucru. Așa pare și acum. Totul a pornit la 1 aprilie, când Israelul a atacat consulatul iranian din Damasc (Siria) și s-au întâmplat lucruri importante de atunci.
Un răspuns al Iranului, o reacție a Israelului către Iran, dar toate au culminat cu ce s-a întâmplat în această dimineață. Nu știm exact ce a fost. Unii oficiali americani spun că o rachetă a zburat din Israel și a căzut în regiunea Isfahan, unde există o importantă bază militară. Puțin mai jos de Isfahan există o centrală nucleară, un sit de cercetări nucleare la Natanz, unde Iranul își desfășoară o parte din programul nuclear. Asta știm de la americani, că a fost o rachetă. Cei din conducerea armatei iraniene spun că nici vorbă de rachetă, ci că au fost doborâte niște drone deasupra teritoriului iranian.
Pare un fel de lovitură de complezență, pentru că să nu uităm ce s-a întâmplat de la 1 aprilie. Situația între Iran și Israel nu a fost niciodată una simplă, e complicată. Acest lucru dovedește că cele două țări, în ciuda faptului că sunt în aceeași regiune, nu reușesc să se înțeleagă și să găsească o cale de coexistență pașnică. Poate și pentru că Iranul se dorește o mare putere regională, cea mai mare parte din populație fiind șiită, 99%. Acolo se ciocnește cu alte puteri, de exemplu Arabia Saudită, care e suunită.
Dar există și Israelul, care ține în șah și controlează o bună parte din regiune. Așa că pe 1 aprilie am avut un atac din partea Israelului, nerecunoscut, asupra consulatului iranian din Damasc. Au murit doi generali ai Gărzilor Revoluționare, sunt oamenii de încredere din punct de vedere militar ai ayatollahului suprem al Iranului și alți cinci ofițeri de importanță mare.
După acest lucru, condamnat evident de Iran - și se jurase răzbunare cu orice mijloace - a urmat, în noaptea de 13, un atac important al Iranului asupra Israelului: aproape 200 de drone și peste 100 de rachete balistice și de croazieră, doborâte în cea mai mare parte. Nu s-a întâmplat mare lucru.
De atunci, cabinetul de război israelian, întrunit în nenumărate ședințe, a căutat un răspuns. Răspunsul a venit azi-noapte, am văzut acel atac, posibil o rachetă care a lovit zona Isfahal sau câteva drone care au ajuns deasupra Iranului. Toată lumea se întreabă dacă acesta e un răspuns adevărat sau dacă nu cumva și lovitura iraniană anunțată de dinainte - l-au lăsat aproape două săptămâni pentru pregătire - și răspunsul de acum al Israelului nu sunt doar butaforii care să dea senzația popoarelor din cele două țări că guvernanții fac ceva pentru a-i apăra."
SUA au avertizat Iranul să nu atace Israelul
După lovitura Israelului asupra consulatului iranian din Damasc, iranienii au spus că vor riposta, însă SUA i-a îndemnat să nu o facă.
Joe Biden: "Suntem dedicați apărării Israelului. Vom sprijini Israelul, vom ajuta la apărarea Israelului, iar Iranul nu va reuși".
La o zi de la declarația liderului american, Iranul a sechestrat o navă comercială care avea legături cu Israel. Portcontainerul naviga în zona Strâmtorii Ormuz. În replică, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a transmis că Teheranul va suporta consecințele dacă va continua acțiunile agresive.
După doar câteva ore, președintele Joe Biden și-a întrerupt un weekend la reședința familiei sale și s-a întors la Casa Albă pentru consultări urgente cu echipa sa de securitate națională.
A urmat apoi acel atac iranian, cu sute de rachete și drone asupra Israelului, care însă au fost contracarate în proporție de 99%.
Cătălin Lența, jurnalist Euronews: "Pentagonul nu dorește să se implice foarte mult, deși SUA se implică direct în susținerea Israelului. Am avut declarații în ultimii zeci de ani și ultima a lui Joe Biden, care vorbește de o apărare de neclintit a SUA în cazul Israelului.
Dar dincolo de participări directe, la acțiuni punctuale. De exemplu, soldații americani au contribuit la doborârea rachetelor și dronelor care au fost lansate spre Israel. Soldații americani sunt cei care, în Marea Roșie, veghează la atacurile rebelilor Houthi asupra navelor comerciale. Marina americană e cea care patrulează inclusiv în Oceanul Indian. Dar SUA nu vor să se vadă implicate într-un conflict direct, au și avertizat: sprijinim Israelul, dar nu mergem pe jos după ei, într-un atac asupra Iranului. Pentru că SUA au experiență destul de neplăcută cu Iranul - să ne amintim de criza ambasadei ocupate mai mult de un an de zile - SUA au în zonă experiențe neplăcute, să ne amintim părăsirea Irakului, Afganistanului, multe experiențe. SUA nu vor să toarne gaz pe foc."
Armamentul iranian, vechi și ineficient
Cătălin Lența, jurnalist Euronews: "A fost picătura care a umplut un pahar de mult plin (n.r.: atacul Israelului asupra consulatului din Damasc), a fost un motiv, o explicație foarte bună pentru iranieni de a-și mai testa o parte din arsenal, pentru că Iranul se laudă că e un mare producător de armament, vinde armament Rusiei, armament folosit în războiul împotriva Ucrainei, acele drone Shahed. Dar iată că, atunci când a venit vorba de atacuri cu rachete, rachetele iraniene s-au dovedit destul de nepricepute. Multe dintre ele sunt modernizări ale unor proiecte din vremea URSS.
Hai să inversăm harta: aici e Iranul și aici e Israelul. De aici au plecat cele 300 de obiecte zburătoare, rachete și drone, peste Irak, o parte au fost doborâte în Iordania - pentru că regatul Iordaniei a ajutat Israelul în acest lucru - o parte au fost doborâte și deasupra Siriei, poate și prin metode de bruiaj.
Sunt și rapoarte de la fața locului, iar o parte din rachete au căzut la câțiva metri de la lansare, deci nu au reușit să străbată acest spațiu de 1.000 de km și să ajungă în Israel. Dar a fost nevoie de o arătare a mușchilor. Iranul vrea să demonstreze că poate face față și poate lovi Israelul, a fost prima lovitură de acest gen, iar Israelul a dovedit că poate lovi fără niciun fel de problemă Iranul, nu neapărat Teheranul, pentru că Israelul a mai fost acuzat; să ne amintim că, acum câțiva ani, a existat un virus care a lovit puternic centrifugele care ajută la îmbogățirea uraniului. Nimeni nu a înțeles cum s-a întâmplat atunci, pentru că centrala nu e conectată la internet. Între cele două state nu e pace, nu va fi probabil nici în curând.
E clar că, la ora actuală, dincolo de orgolii, nimeni nu-și dorește inflamarea conflictului. Avem acest război în Israel și acolo e Fâșia Gaza, acolo unde Israel a jurat desființarea grupării teroriste Hamas, susținută de Iran.
De fapt, Iran e cunoscut ca sponsor internațional al terorismului, deși nu recunoaște și încă nu e catalogat ca atare. Dar există Arabia Saudită, o mare putere locală, există Iordania, Irakul e încă destul de tulbure după câte războaie și probleme au avut și ei. Iar aici există Emiratele Arabe Unite, Omanul, fiecare își dorește să fie important la nivel regional, dar nu cu orice preț și nu cu prețul războiului."
