Numărul deceselor asociate temperaturilor extreme va crește în următorii ani, arată un studiu publicat în The Lancet. Și asta în condițiile în care temperatura medie globală este în creștere accelerată. Doar anul trecut, peste 47.600 de persoane au decedat din cauza temperaturilor extreme. Cele mai multe au fost înregistrate între lunile mai și octombrie. Persoanele vârstnice sau cu probleme de sănătate, în special probleme cardiace, sunt cele mai vulnerabile.
În ultimii ani, verile au devenit din ce în ce mai greu de suportat, iar temperaturile de peste 35 de grade, o normalitate. Drept urmare, a crescut și numărul deceselor asociate căldurii. Cea mai gravă situație a fost în 2022, când au fost înregistrate peste 61.600 de decese din acest motiv, la nivel european. Numărul a scăzut în 2023, la 47.690 de decese.
Bogdan Antonescu, climatolog: „Pe măsură ce temperatura medie globală crește, ajungem să avem o scădere pentru mortalitatea la temperaturi scăzute și o creștere la mortalitatea la temperature ridicate. Ce am avut vara asta în România se traduce printr-o mortalitate crescută și o creștere a numărului de internări.”
Simin Florescu, managerul Spitalului ”Victor Babeş” din Bucureşti: „Noi, în România, într-o vară foarte călduroasă, am avut, inclusiv la Spitalul Victor Babeș, hipertermici, inclusiv cu probleme neuropsihice. Erau hipertermici. Multe dintre aceste cazuri au fost mortale.”
2.500 de decese în România asociate căldurii
În România, anul trecut au fost înregistrate 2.500 de decese asociate căldurii. Cele mai multe, în sudul țării. Când vorbim despre decese asociate căldurii, vorbim, de fapt, despre persoane care suferă de anumite boli și ale căror stare de sănătate s-a agravat din cauza expunerii îndelungate la temperaturi ridicate, explică medicii.
Oren Iancovici, cardiolog: „Cine moare de căldură sunt oamenii care au deja boli, în special afecțiuni cardiovasculare. Căldura face ca corpul să piardă foarte multe lichide, se dilată vasele, îi scade sau crește tensiunea și de acolo riscul ca pacientul să facă un stop cardiac.”
În prezent, numărul deceselor asociate frigului este mult mai mare față de cel al deceselor asociate căldurii. La nivel european, vorbim despre un raport de aproximativ 8,3 decese cauzate de temperaturi scăzute pentru fiecare deces cauzat de temperaturi ridicate. În România, raportul este de 10 la 1.
Bogdan Antonescu, climatolog: „La mortalitatea din timpul iernii sunt anumite soluții, de exemplu: încălzire mai eficientă, atenționarea populației. Pentru mortalitatea din timpul verii este mai greu de făcut ceva. Și de asta impactul o să fie mult mai mare.”
Oren Iancovici, cardiolog: „Viteza producerii unui infarct este mai mare iarna decât vara. Nu sunt mai multe, dar sunt mai ușor de diagnosticat. Ieșim afară, inhalăm aer rece, ne doare în piept și reacția este imediată.”
Estimările cercetătorilor de la Infoclima arată că, până în 2100, iernile vor deveni mai blânde, iar valurile de căldură tot mai intense. Drept urmare, se va ajunge la un raport de 6,7 decese cauzate de temperaturi ridicate la un deces cauzat de frig.
