Hoții de lemne riscă sancțiuni mai mari decât în prezent. Proiectul noului Cod Silvic prevede închisoare până la cinci ani, cu doi ani mai mult decât în prezent. Iar pentru cei care fură cu acte, adică depășesc cantitatea de lemn din documente, gestul lor va fi asimilat celui de fals în acte, adică tot cinci ani de închisoare. Experții de mediu spun că sancțiunile mai mari nu sunt o soluție dacă nimeni nu controlează eficient transporturile. Cei care au sugestii de îmbunătățire a proiectului pot să le trimită Ministerului Mediului în următoarele de nouă zile.
Proiectul Codului Silvic a fost scris cu participarea profesorilor din facultățile de Silvicultură. Ei au luat în calcul și regulile Uniunii Europene pentru protejarea naturii.
Profesor dr. ing. Bogdan Popa, liderul echipei asocierii: ”Încercăm să realizăm o armonizare a lucrurilor bune din cadrul sistemului silvic românesc cu noutățile care vin din zona Uniunii Europene, mai ales din domeniul programatic al strategiei privind pădurile și conservarea biodiversității.”
Sancțiunile pentru furtul cu acte, adică depășirea cantității din hârtii, au crescut pentru cei care transportă lemn cu 20% peste ce au declarat oficial.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: ”Introducerea în sistemul electronic a acestor date falsificate va fi asimilată infracțiunii de fals în acte pe de-o parte și va însemna un risc de închisoare până la cinci ani.”
Experții de mediu spun că nu sancțiunile sunt problema, ci lipsa de personal care să controleze camioanele cu lemn în punctele de interes. Conform unui studiu WWF, o treime din transporturile de lemn sunt acum ilegale.
Radu Melu, expert de mediu WWF: ”Degeaba am sancțiuni mari, foarte mari, atâta timp cât nu am un control eficient. Atâta timp cât operatoru înțelege că pe mine nu mă prinde, lucrurile nu se rezolvă doar din sancțiuni. Rămânem la aceeași paradigmă a mărcii. Marcarea arborilor care trebuiesc extrași, marca este indicatorul de tăiere legală sau ilegală. Asta înseamnă că trebuie să bați șapte milioane de hectare de pădure ca să vezi cât de legală sau ilegală este o anumită acțiune.”
Din cele șapte milioane de hectare de păduri din România ar dispărea din pix aproximativ 500.000 de hectare, conform estimării WWF. Adică zonele împădurite din afara fondului forestier nu vor mai fi considerate păduri.
Radu Melu, expert de mediu WWF: ” Marea problemă a acestui fapt este că noi am raportat până acum suprafețe de pădure în care am inclus aceste suprafețe din afara fondului forestier. Dacă noi acum nu le mai numim păduri, dintr-o dată, scriptic, în raportările europene vom avea 500.000 de hectare mai puțin.”
Noul Cod Silvic prevede și investiții de 46 de milioane de euro prin PNRR pentru 350 de camere video pe drumurile forestiere și monitorizarea pădurilor prin satelit.
