Doi români - Nicu Ștefănuță și Victor Negrescu - au obținut amândoi funcția de vicepreședinte în noul Parlament European. Nicu Ștefănuță, susținut de Verzi, și Victor Negrescu, de la socialiști. Tot marți, Roberta Metsola a fost realeasă în funcția de președintă a Parlamentului European.
Ce a spus europarlamentarul Nicu Ștefănuță, ales în funcția de vicepreședinte al Parlamentului European
„E o mare onoare pentru mine să vă anunț că am fost ales din primul tur ca vicepreședinte al Parlamentului European. 🎉 Acest lucru nu ar fi fost posibil fără votul vostru din 9 iunie! Vă mulțumesc din inimă! E o victorie pe care v-o dedic vouă!”, a scris Ștefănuță, în mediul online.
Reacția europarlamentarului Victor Negrescu, ales în funcția de vicepreședinte al Parlamentului European
Victor Negrescu: „Sunt onorat să reprezint România într-o poziție atât de importantă la nivelul Parlamentului European. Voi căuta să fiu mai mult decât un vicepreședinte al legislativului european, voi continua să fiu o voce puternică pentru români la nivelul instituțiilor europene pentru că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm că putem conta și ne putem impune, cu profesionalism, punctele de vedere. M-am prezentat în fața parlamentarilor europeni cu trei priorități clare: democratizarea și deschiderea Parlamentului European către cetățeni, respect față de toți eurodeputații din toate statele membre și întărirea rolului legislativului în procesul decizional european. (...)”, a precizat el, potrivit comunicatului de presă.
În vârstă de 38 de ani, Negrescu este în prezent vicepreședinte al PSD și al social-democraților europeni (PES).
Știrea inițială:
România are doi vicepreședinți în noul Parlament European: Victor Negrescu și Nicu Ștefănuță
11 dintre cei 14 vicepreședinți au fost aleși, marți, în primul tur de scrutin printr-un vot secret, pe hârtie. Procesul continuă însă și pentru alegerea celorlalți trei vicepreședinți.
Victor Negrescu a obținut 394 de voturi, iar Nicolae Ștefănuță, 347 de voturi din partea colegilor lui. Ei vor fi vicepreședinți ai Parlamentului European. O funcție mai ales administrativă, dar totuși importantă. Spre exemplu, vicepreședinții prezidează ședințele în absența președintelui PE.
România va avea astfel două dintre cele 14 poziții de vicepreședinți ai Parlamentului European. Nu este prima dată în istoria țării noastre când se întâmplă acest lucru. Și în 2014 au fost doi vicepreședinți din partea României, Corina Crețu și Adina Vălean.
„Intenționez să continui lupta privind transparența bugetelor, etică, integritate și punerea în aplicare a rezoluțiilor Parlamentului. (...) Voi continua, de asemenea, munca în domeniul sustenabilității, dar și în ceea ce privește probleme sociale, problemele tinerilor, egalitatea de gen, deoarece acestea sunt subiecte foarte importante pentru mișcarea noastră verde și progresistă”, spunea Nicu Ștefănuță în momentul în care anunța că va candida pentru această funcție, potrivit unui comunicat de presă.
- Nicu Ștefănuță a obținut un nou mandat de europarlamentar, ca independent: „Sunt tare mândru de electoratul foarte tânăr care a votat”
- EXCLUSIV. Nicu Ștefănuță, după ce a obținut un nou mandat ca europarlamentar: Tinerii caută alternative în politică
- Vlad Gheorghe, candidat independent pentru Parlamentul European, a cerut renumărarea voturilor: „Avem dovezi că au dispărut”
Ce rol au vicepreședinții Parlamentului European
Cei 14 vicepreședinți și cinci chestori, împreună cu președintele, alcătuiesc Biroul Parlamentului.
Biroul ia decizii în materie de organizare internă a instituției. În timp ce președintele supraveghează munca Parlamentului, pe care îl reprezintă în toate aspectele juridice, precum și în relațiile externe, acesta poate delega anumite atribuții către vicepreședinți. Vicepreședinții îl pot înlocui și în prezidarea sesiunilor plenare.
Atât președintele, cât și vicepreședinții Parlamentului European au un mandat de doi ani și jumătate.
Alegerea celor cinci chestori ai Parlamentului European urmează să aibă loc miercuri.
