Victoria României în ultimii 33 de ani „este libertatea”, a spus, la Euronews, Victoria Chiticariu, unul dintre „copiii Revoluției”. Tânăra s-a născut pe 20 decembrie 1989, în Timișoara, primul oraș liber de comunism.
Întrebată la ce vârstă a realizat ce înseamnă, de fapt, 20 decembrie 1989, Victoria Chiticariu a răspuns: „Cred că eram la liceu, prin clasa a IX-a. Părinții mei îmi arătau - încă de când eram mică - o revistă cu mine, o revistă daneză. În acea revistă apar poze cu mine și cu părinții mei și este vorba despe un reportaj realizat imediat după nașterea mea, la câteva zile. Părinții mei îmi arătau revista și îmi spuneau că acolo sunt eu, că m-am născut la Revoluție. Când eram mai micuță nu înțelegeam exact ce înseamnă asta, dar în liceu am început să realizez cam despre ce e vorba. Totodată, am început să mă interesez despre ce înseamnă, cu adevărat, Revoluția. Am citit pe internet, mi-au mai povestit și părinții mei și, în cele din urmă, am înțeles importanța acestui mare eveniment”.
Din povestirile tatălui, tânăra, care acum este copywriter, a aflat și ce s-a întâmplat în Timișoara după nașterea sa. „Din ce mi-a spus tatăl meu, armata a rămas chiar și o lună pe străzile din oraș și, deși comunismul a căzut la ora 12:00, când m-am născut și eu, în întreaga țară nu se întâmplase același lucru”, a spus cea numită „copilul Revoluției”.
„Copilul Revoluției” este o expresie „care mă face să mă simt tânără, deși anii trec”, a adăugat Victoria Chiticariu. „Mă face să mă simt inocentă, să simt acea puritate și, totodată, să înțeleg importanța libertății pe care o am și în care m-am născut și fără de care nu știu dacă aș fi putut trăi”, a mărturisit tânăra. „Tata i-a spus mamei: pune-i ce nume vrei tu, dar să fie și Victoria, pentru că Timișoara a devenit oraș liber și toată lumea a arătat semnul victoriei”, a mai povestit ea.
În urmă cu 33 de ani, Timișoara devenea primul oraș eliberat de comunism. Sute de oameni au plătit, însă, cu viața. La acel moment, spitalele au fost pline. „A apărut apocalipsa”, își aduce aminte Horia Pleș, actualul șef al secției de neurochirurgie de la Spitalul Județean din Timișoara, pe atunci în vârstă de 35 de ani. Timișorenii mureau pe holuri, în așteptarea unui loc în sala de operație.
„S-au auzit vuiete, în jurul orei patru, urlete, primele focuri de armă. Țin minte și acum primul soldat împușcat care a venit la noi a fost un militar din Comenduire, împușcat în spate. Când a început să se însereze, a apărut apocalipsa. În decurs de patru ore, au venit în jur de 300 de oameni împușcați. Țin minte, era un medic arab, nu mai știu din ce țară, care stătea într-un colt, palid și tremura. Eu i-am spus: măi, dar de ce ești așa șocat, că ești obișnuit cu războiul, că la voi este război. El a zis, da, la noi este război, dar niciodată împușcați și atâția morți într-o singură zi”, și-a amintit Horia Pleș.
