La mai bine de doi ani și trei luni de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina, eforturile colosale pentru a susține un astfel de război își pun amprenta din ce în ce mai mult pe economia rusă. În plus, se simt și efectele acelor sancțiuni occidentale, chiar dacă rușii au reușit să eludeze multe dintre ele.
Între timp, aceste efecte, precum și presiunile interne, venite și pe fondul pierderilor de vieți omenești în rândurile militarilor, au devenit din ce în ce mai vizibile în societatea rusă, așa că șefii marilor bănci din Rusia au ajuns să critice măsurile luate de Putin.
Deciziile lui Vladimir Putin, criticate de șefii băncilor
Este un moment rarisim în această țară, unde se știe că cei care îl critică pe Putin sau războiul din Ucraina sfârșesc prost. Herman Gref, directorul celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank, a făcut niște afirmații din care ideea principală a fost că "economia noastră este, cu siguranță, supraîncălzită".
Declarația sa, care este citată de agenția de știri Tass, controlată de stat, a fost făcută în cadrul Consiliului Federației. La acea întrunire, el a făcut referire la efectele negative ale cheltuielilor uriașe cu Apărarea.
Ulterior, specialiștii ruși au discutat și despre efectele așa-ziselor naționalizări pe care Putin le-a dictat asupra unor companii străine care au părăsit Rusia după declanșarea războiului. Putin a luat această măsură ca replică la sancțiunile occidentare.
În ultimele săptămâni, Uniunea Europeană a decis ca profitul din activele rusești înghețate ca urmare a invaziei să fie folosite pentru ajutarea Armatei Ucrainei, veste care nu i-a picat bine liderului de la Kremlin, care a anunțat și mai multe naționalizări și alte măsuri în contrapartidă.
Însă șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a discutat despre efectele negative care decurg de aici. În cadrul Forumului Economic Internațional, care are loc anual la Sankt Petersburg, ea a spus că acestea "au fost sechestrate de la cumpărători de bună credință, la licitații organizate. Ulterior, nu ne putem aștepta ca oamenii să cumpere acțiuni în tranzacții organizate".
Declarațiile au fost citate de publicația independentă rusă Agentstvo. Nabiullina a spus că Banca Centrală a Rusiei a deschis un proces "pentru a proteja acționarii minoritari".
În cadrul aceluiași forum, au participat și ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, dar și ministrul Economiei, Maxim Reshetnikov. Când Siluanov a fost întrebat ce se va întâmpla cu acele naturalizări sau confiscări, el a spus că statul nu le va păstra, ci "mai degrabă le-ar vinde."
- Peste 180 de companii străine au fost naționalizate de ruși de la începutul războiului, potrivit publicației Novaya Gazeta.
Herman Gref și Elvira Nabiullina au încercat să-l convingă pe Vladimir Putin să nu declanșeze război în Ucraina, potrivit unui articol BBC, exact din ziua invaziei, 24 februarie 2022, care a citat aceste dezvăluiri.
Aceste două persoane au discutat cu Putin, cu o lună înainte de startul invaziei, chiar la reședința acestuia din Ogaryovo. Cei doi l-au avertizat pe Putin în legătură cu efectele potențialelor sancțiuni occidentale. De altfel, Gref i-a expus lui Putin o prezentare de 39 de pagini.
Gref este unul dintre cei mai apropiați lideri ai lui Putin, încă din anii 1990, când a lucrat în primărie. La acea prezentare de 32 de pagini a contribuit atunci și Nabiullina. Ideea principală expusă de cei doi a fost, exact cum au spus și specialiștii occidentali ulterior, că sancțiunile occidentale ar da înapoi cu zeci de ani economia rusă, ceea ce s-ar reflecta în calitatea vieții rușilor.
La acea vreme, Putin i-a întrebat care ar fi soluțiile pentru a evita aceste consecințe, iar cei doi nu au avut un răspuns concret.
