În timp ce în Chișinău oamenii scandau că vor în Europa, când Maia Sandu anunța aderarea Republicii Moldova la UE până în 2030, de cealaltă parte, la mitingul pro-rușilor de la Comrat, se cerea referndum. Oamenii se plâng că se fac schimbări mari fără ca lor să li se ceară părerea.
Euronews România va relata pe larg de la eveniment.
La mitingurile pro-rușilor se cere referendum
Ilan Șor, președintele partidului Șor: "Țara e în criză totală, au crescut prețurile, sunt încălcate drepturile oamenilor de a alege. Toate acestea sunt susținute anume de Europa. Europa susține fărădelegile și haosul actual din Moldova. Sunt mulți oameni care susțin integrarea euroasiatică și apropierea de Rusia. Noi singuri trebuie să decidem, nu conducerea de la Chișinău și Maia Sandu, care a trădat poporul. Cerem referendum - sunt oameni care vor în UE, alții vor în est, iar unii vor neutralitate. Începem procedurile juridice pentru referendumul privind vectorul extern și de dezvoltare economică."
Eugenia Gustul, guvernator Găgăuzia: "Vom lupta pentru victorie. Sper că CA Comrat va lua decizia corecta. Am venit aici să arătăm că nu ne este indiferent viitorul. Vrem referendum și să decidem noi cu cine ne împrieteni."
Vadim Fotescu, deputat: "Au provocat criza. Oamenii nu sunt de acord cu guvernanții de la Chișinău. Oamenii trebuie sa decidă. Vom învinge. Vrem sa dăm un mesaj important autorităților: să se consulte cu poporul."
Alexandru Suhodolshi, deputat: "Sunt schimbări mari, care se produc fără să ne întrebe. Conducere Republicii Moldova nu respectă poporul găgăuz. Au ales integrarea europeană fără ca poporul sa fie întrebat. De aceea e nevoie de referendum. Vom iniția strângerea de semnături pentru a organiza un referendum.
Ne duce la sărăcie și distrugeri cu integrarea ei europeană."
Nicolai Dudoglo, deputat APG: "A venit timpul să întoarcem atribuțiile Găgăuziei. Nimeni nu a ținut cont că în Republica Moldova există Găgăuzia. Nu suntem separatiști, avem dreptul să țină cont de părerea noastră. Începem strângerea de semnături pentru propriul inspectorat fiscal, vamal. Împreună suntem o putere și vom învinge."
Roberta Metsola: "Europa este Moldova. Moldova este Europa"
Roberta Metsola, președintele Parlamentului European: "Dragi europeni (n. red. a vorbit în română), sunt foarte mândră să fiu alături de voi azi, în fața acestei mulțimi semnificative, oameni care cred în viitorul european al Republicii Moldova. Am venit azi să fiu alături de voi și de președintele Maia Sandu.
Și să aduc un mesaj: Europa este Moldova. Moldova este Europa. (n. red. în română)
Sunt aici pentru a confirma alegerea voastră către Europa, să vă sprijinim, să subliniez că aveți nevoie de aceeași protecție pe care UE o oferă tuturor celorlalți cetățeni."
"Tinerii din Moldova au nevoie de oportunitățile pe care copiii mei le au.
Europa e familia voastră. E dreptul vostru să alegeți destinul țării voastre. Voi alegeți Europa, iar Europa vă va spune: Bine ați venit!
Nu există puteri mari sau mici. Credem în oportunitate pentru toată lumea, în egalitate și în libertate.
Voi aduceți pacea Moldovei către Europa și veți face Europa mai puternică. Credem în aceleași valori. Împărtășim aceleași rezultate. Împreună putem face față oricăror provocări.
Pentru că Moldova e parte a familiei europene. Vom fi mereu alături de dumneavoastră. Moldova nu este singură (n. red. în română).
Maia Sandu este o doamnă care reprezintă ceea ce înseamnă să fii european, un președinte care are curajul de a schimba destinul oamenilor din Moldova și care va schimba fața Europei. Vreau să fiu chiar lângă tine, Maia, când țara voastră începe negocierile de aderare. Sper că în acest an chiar.
Voi ați înțeles că având pe cineva pe care să te bazezi, să ai încredere, e ceea ce înseamnă să fii european. În aceste timpuri grele, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul în repetate rânduri, față de Moldova.
Noi am condamnat toate încercările de tulburare, incluzând folosirea energiei ca armă, campaniile de dezinformare, violarea spațiului aerian și multe altele.
Ați făcut mulți pași către reforme, chiar și în aceste timpuri grele, cu un război lângă voi. Traseul Moldovei niciodată nu s-a abătut. Parlamentul European recunoaște eforturile mari pe care Moldova le face pentru a implementa pașii spre reformă.
Moldova e pregătită pentru aderare. Sunteți pregătiți pentru a vă integra.
În timpul acestui proces vă asigur că mereu veți avea un prieten și un aliat în Parlamentul European. Câțiva dintre colegii mei sunt alături de voi, aici, în piață.
Nu vă vom abandona!"
Maia Sandu: Moldovenii sunt europeni! Locul Moldovei e în UE
Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova: "O salut cu o deosebită pe Roberta Metsola, președinta Parlamentului European și pe toți partenerii țării noastre care susțin calea aleasă de Moldova, cea europeană.
Știu că acum sunt alături de noi cetățenii de la Milano, Roma, Paris, Londra, Madrid, București, Padova, Viena, Barcelona, Budapesta, cei din diaspora, cei cu ajutorul cărora Moldova a făcut față greutăților.
Oriunde v-ați afla acum, vocea noastră azi e una comună. Am venit să spunem răspicat, cu încredere: Moldovenii sunt europeni! Locul Moldovei e în UE.
Obiectivul nostru este ca Moldova să devină membru al familiei europene. O cere poporul moldovean. A cerut-o înainte și o cere și acum
Europa e mai mult decât o lozincă politică, e un vis care trebuie să devină realitate. E șansa poporului nostru să trăiască în pace și liniște.
Pare un drum lung. Necesită o muncă din partea întregii societăți. Dar e singurul drum care asigură o viață liniștită copiilor noștri."
Moldovenii scandează "Europa!"
"Acum 34 de ani, pe 27 august, bunicii noștri au revendicat dreptul la libertate, unitate națională și un viitor european. E datoria noastră să înfăptuim acest vis.
Cum va arăta viitorul copiilor noștri în șapte ani depinde de fiecare dintre noi, de alegerile pe care le facem, de instituțiile statului să fie puternice, de fiecare cetățean.
Stăpân în casa noastră e doar poporul. Moldova trebuie să fie membru al UE. Moldovenii trebuie să fie europeni și în acte. Timp de 34 de ani au încercat să ne blocheze viitorul, să ne țină în sărăcie. Dar noi am rezistat. Am rămas o țară democratică, cu oameni liberi, care își merită locul în UE.
Europa! Europa!
Suntem fermi în deciziile care țin de țara noastră.
Avem datoria să muncim, ca toți cei care se nasc azi să meargă în clasa I să meargă cetățeni europeni.
Moldova Europeană înseamnă că trebuie să clădim instituții de stat care servească doar cetățeanul. Să protejeze și să muncească doar în interes național, oricine ar fi la guvernare."
Moldovenii din diaspora să vină acasă. Acasă va fi UE
"Un viitor european înseamnă sate și orașe dezvoltate. Am lansat programul Satul European. Am finalizat 100 de proiecte într-un an. Oamenii au azi apă potabilă, gradinițe, școli, drumuri.
În următorii ani trebuie să aducem Europa din sat în sat.
Moldovenii plecați știu ce înseamnă Europa. Ei știu cum funcționează Europa și vor ca țara lor să devină stat european. Ne dorim să vină mai des. Pentru că acasă va fi UE.
E unica șansă ca Moldova să se dezvolte. Am ales drumul acesta pentru ca Moldova să nu mai fie la marginea Europei."
Moldova trebuie să adere până în 2030
"Următorii ani vor fi despre transformarea noastră. Moldova se ridică.
UE nu pune la îndoială că unicul stăpân în Moldova e reprezentat de moldoveni. UE sprijină libertatea poporului de a-și alege singuri soarta. UE înseamnă prieteni puternici, care să ne apere de război. Putem fi în siguranță doar împreună cu familia europeană.
Războiul e azi departe de noi pentru că ucrainenii își dau viața. Acest război ne arată limpede că nu mai vrem să fim sub șantajul Kremlinului. Ca membrii UE nu vom fi singuri și vom avea siguranță.
Moldova va adera la UE și acest lucru trebuie să se întâmple până în 2030."
Maia Sandu și Roberta Metsola au ajuns în Piața Marii Adunări Naționale
La ora 11:00 a început mitingul pro-european. Maia Sandu și Roberta Metsola au ajuns în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului.
Jurnaliștii Euronews Vitalie Cojocari și Anatol Cîslaru se află în Chișinău, respectiv, Găgăuzia, și transmit informații de la mitingul pro-european, dar și de la mitingul organizat de pro-ruși.
Potrivit unor sondaje, dacă vorbim despre intrarea în UE, speranțele sunt mari: de peste 50%. Intrarea în NATO nu e văzută momentan cu ochi buni.
Vitalie Cojocari, jurnalist: Oamenii cred că e un moment istoric în care Republica Moldova să facă un pas înainte și să intre în UE. Legat de NATO, nu sunt discuții în acest sens momentan. Însă s-au făcut, de-a lungul timpului, mai multe exerciții militare.
Am văzut și steaguri ale României. Foarte mulți moldoveni cred că apropierea de Bruxelles ar însemna și o apropiere față de România. Oamenii care vin aici doresc să arate că sprijinul e mare. Sondajele arată că sunt mai mulți cei care doresc aderarea la UE. Ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale au arătat acest lucru.
Tulburările sociale și politice pot fi ținute în frâu, spun autoritățile, în așa fel încât drumul Moldovei să nu fie afectat.
Anatol Cîslaru, jurnalist: Oamenii au început să se adune în centrul Comratului, capitala autonomiei Găgăuze. Cei de la Comrat spun că ar trebui întărite relațiile cu Rusia. Aici s-a organizat un contramiting, realizat de partidul pro-rus al lui Șor.
Miting în Chișinău, contramiting în orașele Bălți, Orhei și Comrat
Piața Mare din centrul Chișinăului este deja pregătită pentru miting. Mii de moldoveni sunt așteptați. Poliția a anunțat măsuri sporite de securitate.
Va urca pe scenă Maia Sandu și împreună cu Roberta Metsola, șefa legislativului european.
Va fi aprobată o rezoluție privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Mitingul se va încheia cu un concert în Piața Marii Adunări Naționale.
Contramiting organizat de partidul pro-rus Șor
În timp ce președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cheamă cetățenii la Chișinău pentru a susține integrarea europeană a țării, partidul pro-rus Șor organizează contramitinguri în orașele Bălți, Orhei și Comrat, pentru a susține direcția pro-rusă de dezvoltare a țării.
Dacă vorbitorii de limba română pledează pentru Uniunea Europeană, atunci cei care vorbesc limba rusă și-ar dori o mai mare integrare a țării în structurile controlate de Rusia.
"Noi nu avem nevoie de Europa. Ce ne va oferi Europa? Noi am prietenit cu Rusia și oare am trăit rău? Am avut de toate, și gaz, și petrol. Am avut de toate și am trăit bine", este de părere un bărbat.
"Cred că ar fi bine cu Rusia. Să ne amintim cum era în perioada sovietică, atunci când toate țările erau unite, în Uniunea Sovietică. Atunci era mai bine. 26:44 La noi, în Moldova, nu va fi niciodată ca în Europa", crede o femeie.
"CSI, aproape de Rusia. Nu știu de ce, dar mie mai mult îmi place așa", spune o altă femeie.
"Desigur Uniunea Europeană. Moldova nu are altă cale. De fapt, eu aș spune că cea mai bună cale ar fi reunirea cu România, dar pentru asta e nevoie de mai mult timp. Acum trebuie să ne expunem părerea că, totuși, suntem europeni", spune un bărbat.
Jurnalistul din Bălți, Dumitru Pelin, spune că locuitorii orașului sunt îngrijorați, în primul rând, de creșterea costului vieții, iar acest lucru provoacă și nemulțumire în ceea ce privește calitatea guvernării. Totuși, observă el, în ultima perioadă crește ușor numărului oamenilor, inclusiv printre vorbitorii de rusă, care își doresc integrarea europeană a țării. Potrivit acestuia, mitingurile antiguvernamentale organizate de partidele pro-ruse nu sunt reprezentative, iar participanții ar fi plătiți.
Dumitru Pelin, jurnalist: "Orașul Bălți este un hub în nordul Republicii Moldova. Ei (partidul Șor n.r.) cred că au mai rămas acele nostalgii după Uniunea Sovietică, după marea Rusie, imperiu și multe alte lucruri. Această acțiune este lovită de nulitate până la urmă. Nu vor decide absolut nimic. Nu vor ieși mulți oameni din Bălți să-i susțină, cu siguranță vor fi aduși oameni din alte sate."
Și profesorul Anatol Moraru spune că majoritatea organizațiilor pro-ruse din oraș sunt finanțate din exterior, pentru a crea senzația unei susțineri masive a populației pentru apropierea de Moscova.
Anatol Moraru, profesor universitar: "Există această senzație, în mare parte, alimentată din banii penalului Șor. În celelalte, ar mai fi, cred eu, și o anumită lipsă de comunicare a Guvernului cu toate, nu aș zice categoriile sociale, dar cu populația care este mai degrabă manipulată."
Orașul Bălți este al doilea cel mai mare oraș din Republica Moldova, iar o mare parte din locuitori sunt vorbitori de rusă.
Adunarea Națională "Moldova Europenă" are ca scop afirmarea fermă a voinței pro-europene a Chișinăului într-un context internațional extrem de complicat: invazia Rusiei în Ucraina vecină și războiul hibrid pe care Moscova îl desfășoară în Moldova, în încercarea de a destabiliza țara și de a bloca desprinderea ei definitivă din zona de influență a Kremlinului.
Daniel Vodă, purtător de cuvânt al guvernului Rep. Moldova: "Este o adunare în care majoritatea cetățenilor vor afirma că drumul Republicii Moldova este ireversibil în familia europeană. Va fi o manifestare pașinică. Poliția a făcut o informare privind condițiile pentru astfel de evenimente."
Autoritățile de la Chișinău spun că vor fi organizate mitinguri în alte 33 de orașe din țară. Guvernul este pregătit să contracareze orice tentativă de destabilizare și să combată propaganda rusă.
Daniel Vodă, purtător de cuvânt al guvernului Rep. Moldova: "Autoritățile au demonstrat că instituțiile statului funcționează eficient. Toate măsurile au fost luate astfel încât să nu fie posibile provocări."
Summit european în Moldova
Măsuri excepționale de securitate vor fi luate și în perioada următoare când Moldova va găzdui un summit european. Nu mai puțin de 50 de președinți și premieri din statele Uniunii Europene și oficiali europeni vor veni pe 1 iunie în Moldova pentru a participa la summit.
La reuniunea din iunie, considerată eveniment istoric, vor fi puse în discuție "chestiuni vitale legate de război și pace, de viitorul Europei" și de viitorul Republicii Moldova ca stat european.
Anul trecut, la scurt timp de la declanșarea războiului de către Vladimir Putin, Chișinăul a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul European din iunie 2022 a aprobat solicitarea și a acordat Moldovei statutul de țară candidată, odată cu Ucraina.
Știrea inițială:
O manifestație de amploare a fost anunțată duminică, la Chișinău, chiar de președintele Maia Sandu, cu scopul de a arăta lumii întregi că Republica Moldova vrea să se adere la Uniunea Europeană.
Moldovenii sunt chemați, în acest weekend, în principala piață a țării, unde acum peste 30 de ani au cerut părăsirea colosului totalitar - URSS - și declararea independenței Republicii Moldova. Oamenii sunt îndemnați să o susțină pe președinta Maia Sandu, dar și Guvernul ei pro-european, în efortul de integrare a țării în Uniunea Europeană.
Adunarea cu genericul "Moldova Europeană" se va desfășura în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului. Mitingul se vrea a fi unul dintre cele mai mari evenimente politice cu participarea populației, care să influențeze vectorul de dezvoltare a țării, dar și să accelereze procesul de desprindere a Republicii Moldova de spatiul de influență rus, menținut de Moscova și după destrămarea URSS.
Planul conducerii pro-europene de la Chișinău, dacă privim cu mai multă atenție structura economiei moldovenești, are un fundament bine argumentat. Aproape 70% la sută dintre exporturile de mărfuri ale țării ajung pe piața comună. Uniunea Europeană este printre principalii parteneri care investesc în reformarea, democratizarea și modernizarea tarii. O mare parte dintre investițiile străine vin din țările UE, iar printre cei mai mari contribuabili din țară sunt și companiile din spațiul comunitar.
Chiar și așa, conducerea de la Chișinău trebuie să facă față unei provocări majore, în condițiile în care țara este una preponderent rurală: să convingă o populație relativ conservatoare, patriarhală, nostalgică, dar și săraca, adică ușor de manipulat, în ceea ce privește justețea acțiunilor sale.
Misiunea devine și mai greu de realizat în condițiile în care Moscova este implicată într-un adevărat război pentru a-și mentine zona de influență. Și dacă în Ucraina se trage cu rachete și tiruri de artilerie, Republica Moldova este supusă unui adevarat tir informațional, de manipulare, de distorsionare a evenimentelor și realității, este promovată o adevarată campanie antieuropeană, desfășurată în particular în zonele populate preponderent de vorbitori de limbă rusă.
In acest război hibrid, așa cum îl numesc autoritățile de la Chișinău, sunt implicați și mulți agenți locali de influență, inclusiv puternicele partide pro-ruse, o parte dintre vorbitorii de limba rusă din țară (aproape 30% din populația țării, potrivit unor estimări), inclusiv minoritățile naționale rusofone. Caii de bătaie cu care se va încerca deturnarea parcursului european al țării sunt și regiunea separatistă transnistreană, dar și autonomia gagauză.
Transnistria
Regiunea transnistreană, brațul industrial al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești, s-a opus vehement mișcării naționale și declarării independenței față de URSS a Republicii Moldova, la sfârșitul anilor '80 - începutul anilor '90 ai secolului trecut.
După războiul din 1992, provocat și susținut de Rusia, Republica Moldova a pierdut controlul asupra regiunii, care și-a declarat independența. Pseudostatul, care nu a fost recunoscut la nivel internațional nici chiar de Rusia, a devenit, prin urmare, un fel de stat în stat, o exclavă în totalitate controlată de Rusia prin intermediul autorităților marionetă, dar și a contingentului militar dislocat în zonă. Autoritățile pro-ruse au impus în regiune un regim autoritar-polițienesc, iar construcția social-politică, dar și a sistemului educațional, este după calapoadele rusești. Regiunea este într-o totală izolare informațională de restul țării.
Instituțiile media moldovenești nu ajung în Transnistria, la fel ca și mesajul autorităților constituționale. Populația, aproape 400.000 de oameni, este conectată în totalitate la spațiul informațional rusesc.
În aceste condiții, în regiune se gândește, în mare parte, rusește. Chiar și președintele Federației Ruse este perceput de mulți drept un fel de lider suprem. Transnistria este un adevărat cal troian, care poate submina din interior procesul de integrare europeană a țării. Soluția ar fi, potrivit unor analiști, identificarea unui mecanism care să permită integrarea etapizată a țării - adică mai întâi teritoriul Republicii Moldova care este controlat de autoritățile constituționale, cu păstrarea perspectivei de integrare europeană și a restului țării în viitor, când va fi soluționa diferendul transnistrean.
Găgăuzia
Autonomia Găgăuză, cu o populație de circa 140.000 de persoane, este o altă regiune preponderent pro-rusă. Recentele alegeri ale guvernatorului autonomiei (bașcanul) din 14 mai au confirmat acest lucru. Învingător a ieșit candidatul Partidului Șor, formațiune pro-rusă, condusă de la distanță de miliardarul condamnat Ilan Șor, care a fugit din țară.
În ultima perioadă, formațiunea a organizat mai multe proteste antiguvernamentale și este considerată vârful de lance al influenței ruse în politica moldovenească. Spre deosebire de regiunea transnistreană, autonomia gagauză este parte a sistemului constituțional și legislativ al țării. Totuși, având o populație majoritar vorbitoare de rusă, sentimentele pro-ruse, de integrare în structurile controlate de Moscova, sunt mult mai puternice.
