Ministrul Mediului a anunțat, joi, că România nu va fi niciodată de acord cu lucrări care să afecteze biodiversitatea în Delta Dunării, în contextul în care Ucraina a efectuat de dragare pe canalul Bâstroe. Tanczos Barna a afirmat că primele măsurători privind debitul Dunării au fost finalizate pe Chilia și pe secțiunile unde autoritățile au acces în apele teritoriale ale României.
"În ultimele săptămâni, colegii mei de la ANAR şi de la ARBDD n-au stat degeaba şi au făcut primele măsurători, care au fost realizate săptămâna trecută. Au fost finalizate săptămâna trecută şi începute acum două săptămâni cu privire la debitul Dunării, pe Chilia şi pe secţiunile unde avem acces pe apele teritoriale ale României. Unde am putut, am mers până la malul celălalt al Dunării, cu acordul partenerilor şi vecinilor noştri ucraineni.
Aceste măsurători confirmă faptul că debitele nu s-au modificat faţă de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă. Confirmă de asemenea faptul că pe cele 14 secţiuni transversale nu sunt modificări substanţiale cauzate de dragări, dar trebuie subliniat faptul că aceste măsurători vizează 14 puncte de secţiuni transversale pe o lungime de aproape 100 de km. Pentru a avea o concluzie generală avem nevoie de acordul părţii ucrainene, care a fost promis şi confirmat verbal în această săptămână, la Ministerul Transporturilor, la întâlnirea bilaterală.
Aşteptăm confirmarea în scris a acestui acord, astfel încât cele trei vapoare pregătite de Ministerul Transporturilor să finalizeze această procedură de măsurare a adâncimii şi recalculare a debitelor şi să putem trage concluziile finale. Efectele, în niciun caz, nu vin de azi pe mâine. Biodiversitatea, astăzi, în Delta Dunării nu este afectată de aceste lucrări şi România nu va fi niciodată de acord cu lucrări care să afecteze biodiversitatea în Delta Dunării", a dat asigurări Tanczos, la finalul şedinţei de Guvern, conform Agerpres.
România ar putea cere despăgubiri Ucrainei în scandalul dragării canalului Bâstroe. Ministrul Mediului: ”Nu avem concluziile finale”
Întrebat dacă România ar putea să ceară despăgubiri Ucrainei după încheierea verificărilor anunțate, Tanczos Barna a explicat că nu a fost analizată această posibilitate, pentru că nu există raportul final.
"Nu am analizat această posibilitate, pentru că nu avem concluziile finale. Avem nevoie de acordul scris al părţii ucrainene pentru a face măsurătorile, pentru a calcula debitele actuale şi să vedem dacă într-adevăr au fost modificări semnificative de adâncimi în zonele despre care vorbim şi după aceea vom analiza toate măsurile care se impun. Măsurătorile se referă strict la zona unde există ape teritoriale româneşti şi nu se referă la canalul Bâstroe, care este în integralitate pe teren pe teritoriul ucrainean", a menționat Barna Tanczos, potrivit sursei citate.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a anunțat că Ucraina şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj şi a dat asigurări că, în perioada următoare, vor fi făcute demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca specialiștii români să intre şi să efectueze măsurători pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe.
Delegația Ministerului Transporturilor, condusă de către secretarul de stat Ionel Scrioşteanu, a continuat, marți în localitatea ucraineană Ismail discuţiile iniţiate cu oficialii din Ucraina despre lucrările efectuate pe canalul Bâstroe. La întâlnirea trilaterală a participat şi o delegaţie a Comisiei Europene.
"La finalul întâlnirii, partea ucraineană şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operaţional, de investiţii etc.). Totodată, programul măsurătorilor ce vor fi efectuate de către AFDJ Galaţi pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe va fi un subiect abordat în cadrul următoarelor întâlniri cu partea ucraineană. Participanţii au convenit că programul trebuie să se deruleze aşa cum s-a stabilit, începând cu data de 15 martie. Partea ucraineană a precizat că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe", se precizează în comunicatul Ministerului Transporturilor.
Reprezentanții Comisiei Europene au fost de acord cu solicitările României și au subliniat că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creşterea capacităţii canalului Sulina. Acest aspect a fost subliniat de reprezentanţii DG Move şi confirmat de către omologii ucraineni.
Măsurile pentru creşterea capacităţii canalului Sulina vizează: sporirea numărului de piloţi; modernizarea sistemului de balizaj pentru a se putea naviga în condiţii de siguranţă pe timp de zi şi de noapte; achiziţionare de nave tehnice şi de software modern de management al traficului.
