Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a explicat, miercuri, în direct la Euronews România, că autoritățile române și cele ucrainene au convenit, alături de experții Comisiei Europene, ”stoparea oricăror dragaje” pe canalele Chilia și Bâstroe și începerea măsurătorilor pe data de 15 martie ”cu avizul Ministerului Apărării din Ucraina și cu protecția Armatei ucrainene, dat fiind faptul că intrăm pe o zonă de conflict”.
Scrioșteanu a dat detalii, în direct la Euronews România, despre concluziile negocierilor cu autoritățile ucrainene în cazul dragării canalului Bâstroe.
”Sunt două concluzii la fel de importante, cea cu stoparea oricăror dragaje pe Chilia și Bâstroe de orice natură ar fi ele. Mai importantă este decizia ca toate cele părți să susțină dezvoltarea canalului Sulina, ceea ce înseamnă că vom investi în canalul Sulina în continuare și el va fi considerat prioritar față de orice alte investiții în următoarea perioadă, în așa fel încât acest canal să deservească nu numai mărfurile care vin sau pleacă din Ucraina, ci și portul Republicii Moldova de la Dunărea maritimă și celelalte două porturi ale noastre - Brăila și Galați”, a precizat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.
Întrebat în ce măsură este convins că dragările pe canalul Bâstroe vor fi oprite, Scrioșteanu este încrezător că Ucraina ”își va respecta angajamentul”.
”Ceea ce și-a asumat Ucraina de față cu noi, de față de Comisia Europeană. Discuția a fost trilaterală, cu experții Comisiei Europene. Nu cred că Ucraina nu va opri dragajele și își va respecta angajamentul luat ieri”, a precizat el.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor a explicat că „nu a fost o vizită pe teren” deoarece ”nu se poate constata vizual” în legătură cu adâncimea canalului Bâstroe.
”Nu a fost vizită pe teren. A fost o întâlnire trilaterală organizată într-un port ucrainean, pe teritoriul ucrainean ieri. Nu a fost o vizită să constatăm ceva pe teren.
Nici nu se poate constata vizual vizavi de adâncimi sau de ce s-a întâmplat pe Bâstroe sau pe Chilia. Acestea urmează a fi stabilite prin ceea ce a propus România și acceptat de Ucraina - acele măsurători care ar trebui să înceapă în 15 martie, după calendarul reagreat ieri.
Măsurătorile vor fi realizate cu avizul Ministerului Apărării din Ucraina și cu protecția Armatei ucrainene, dat fiind faptul că intrăm pe o zonă de conflict. Ucraina este în conflict. E o zonă destul de periculoasă pentru că au fost câteva incidente cu nave civile afectate de mine marine”, a menționat Scrioșteanu.
Cum se va măsura adâncimea canalului Bâstroe după oprirea dragării
”Noi avem trei nave pregătite împreună cu personalul specializat. (...) Cele trei nave se vor deplasa împreună cu experți ucraineni, dar așteptăm condițiile pe care o să le pună, dacă o să pună aceste condiții Ministerul Apărării din Ucraina.
Vor fi cele trei nave românești ale AFDJ cu personalul aferent. Măsurătorile vor dura aproximativ 10 zile, din ceea ce ne-au comunicat specialiștii”, a mai spus secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.
Întrebat ce urmează după încheierea măsurătorilor, Ionel Scrioșteanu a afirmat că „scopul este să constatăm în teren”.
”Scopul este să constatăm în teren pentru că au fost informații contradictorii în această perioadă. În funcție de starea de fapt, vom vedea dacă sunt măsuri de luat și ce măsuri ar trebui luate prin dialog cu partea ucraineană, cu Comisia Europeană.
Ceea ce este cel mai important că am fost de acord toate cele trei părți că în canalul Sulina trebuie investit și trebuia să preia cât mai mult, dacă se poate, tot traficul însumând toate porturile Dunării maritime”, a detaliat el.
În opinia lui Scrioșteanu, cea mai bună soluție este ”consolidarea canalului Sulina ca principal și unic canal stabilit prin Convenția de la Belgrad și canalul Sulina să poată să preia tot fluxul de marfă”.
”În momentul în care canalul Sulina poate prelua acest punct de marfă, consider că subiectul Bâstroe ar putea fi închis”, a concluzionat el.
