În țara în care nu există programe de screening sau prevenție, inclusiv sistemul de medicină primară se îmbolnăvește. De la an la an, medicii de familie sunt tot mai puțini, mai îmbătrâniți și mai epuizați. Aproape jumătate dintre ei vor ieși la pensie în următorii zece ani. Dacă vor alege să nu rămână în activitate, sistemul riscă să intre în colaps. Oamenii nu văd încă soluții concrete pe termen lung, iar autoritățile nu reușesc decât să aplice pansamente temporare.
Aproape 600 de medici au dispărut din sistem în cinci ani
Cu tot mai puțini medici de familie de la un an la altul, cel mai mult suferă pacienții din mediul rural. Mai ales că se iese din sistem mai mult decât se intră.
Sandra Alexiu, președinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov: ”În 1999, eram aproximativ 13.000 de medici în contract cu CNAS, la ora actuală suntem aproximativ 9.200. Tot ce lipsește sunt în alte țări sau au decedat pentru ca media de vârstă fiind foarte mare, și noi am avut foarte mulți colegi care au murit în pandemie.”
De altfel, cifrele oficiale arată că doar în ultimii cinci ani au dispărut din sistem aproape 600 de medici. Iar în urma lor nu vine nimeni. Puținii care mai aleg această specialitate preferă să-și găsească locuri în orașe, unde au acces la aparatură și investigații moderne.
Daniel Coriu, președinte al Colegiului Medicilor din România: ”De ce aproape peste jumătate din medicii de familie au peste 60 de ani? Foarte simplu, pentru că medicina de familie este neatractivă. Medicina de familie înseamnă birocrație, medicii de familie au fost transformați în funcționari publici, plus că medicina de familie este subfinanțată sau cel puțin a fost subfinanțată până la acest moment.”
Sandra Alexiu, președinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov: ”Medici tineri în sistem sunt mai puțin de 20 în România. Deci sub 30 de ani medici de familie nu au cum să fie pentru că majoritatea pleacă sau schimba specialitatea. Medici care sunt pensionați sunt mai mulți de un sfert. Noi când o să ieșim la pensie, o să devastăm tot sistemul de sănătate.”
Așa că mulți își îndreaptă atenția spre alte țări. Datele de la Colegiul Medicilor arată că, din totalul cadrelor din sănătate, deci inclusiv medici de familie, peste 57% dintre cei sub 35 de ani vor ca, la un moment dat, să plece la muncă în străinătate.
Daniel Coriu, președinte al Colegiului Medicilor din România: ”Dacă nu rezolvăm aceste probleme esențiale, nu vom rezolva problema resursei umane pentru că acel tânăr medic, dacă nu prinde un loc într-o zona universitară, va pleca în vestul Europei, vestul Europei este gol. Acolo, în vestul Europei este nevoie de undeva la două milioane de lucrători în sistemul medical.”
Oamenii vor rămâne fără acces la servicii medicale primare
Conform Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov peste 50% dintre medicii din această specialitate vor ieși la pensie în următorii 10 ani.
Radu Gănescu, președinte COPAC: ”Trebuie să ne gândim la consecințe, ar rămâne un număr mult mai mic de medici, cu un număr mult mai mare de pacienți alocați. Nu va putea toată lumea să beneficieze la aceleași standarde de sistemul medical. Vor exista mai multe comunități fără medici de familie, deci o populație mult mai mare fără acces la servicii medicale primare și va creste fluxul de pacienți în spitale, pentru că va fi dificil să se ajungă la medicina de familie.”
În același timp, Ministerul Sănătății spune că face tot ce depinde de el, însă e nevoie și de implicarea altor instituții.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: ”În noul contract cadru există foarte multe servicii care stimulează plata medicilor de familie. Concret, avem o strategie de resurse umane și o strategie sectorială, dar fără participarea autorităților locale, care să ofere condiții de muncă corespunzătoare, pentru că nu ne oferim doar la salarizare, nu o să putem să rezolvăm această problem în România, care e de mai mult timp. M-aș bucura și dacă Colegiul Medicilor din România ar veni cu soluții concrete. Noi lucrăm, inclusiv prin PNRR, ca să îmbunătățim calitatea serviciilor. Sunt peste 2.500 de cabinete de familie care au semnat contracte de finanțare pentru reabilitare, dar avem nevoie de parteneri reali, care să vină și cu propuneri care pot fi puse în practică. Înțeleg nerăbdarea.”
Până vor găsi autoritățile o soluție care chiar să funcționeze, sistemul de medicină primară va continua să sufere și, odată cu el, pacienții. Statisticile pe fiecare județ în parte arată că abia județele cu centre universitare au un număr rezonabil de medici de familie.
