Prima dezbatere universitară privind planurile-cadru de la liceu are loc astăzi, de la ora 16:00, la Universitatea Politehnica din București. Întâlnirea va dura două ore, conform calendarului anunțat de Ministerul Educației.
Experți din mediul universitar, preuniversitar și din societatea civilă sunt așteptați cu propuneri de îmbunătățire a documentelor în care sunt trecute materiile ce vor fi studiate la liceu din 2026.
Agenda dezbaterii
Partea I – Cuvânt de deschidere
16:00-16:05 - Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID, Ministru, Ministerul Educației și Cercetării
Viziune și strategie privind noul curriculum pentru învățământul liceal
16:05-16:10 - Mihnea COSTOIU, Rector, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București
Mesaj în calitate de gazdă a evenimentului
Partea a II-a – Sesiune de prezentări
16:10-16:20 - Prof. dr. Bogdan CRISTESCU, Secretar de Stat, Ministerul Educației și Cercetării
Abordarea procesuală și sistemică a elaborării noului curriculum pentru învățământul liceal
16:20-16:40 - Prof. Gabriel VRÎNCEANU, Șef Serviciu Dezvoltare Curriculum, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Prof. Marilena STROESCU, Inspector Școlar General, Inspectoratul Școlar al Municipului București
Aspecte tehnice generale, privind proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal. Specificul învățământului teoretic. Rolul dezbaterilor și consultării publice
16:40-17:00 - Prof. Dana Carmen STROIE, Director adjunct, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic
Prof. Mirela DINESCU, Director, Colegiul Economic ,,Nicolae Kretzulescu”, București
Camelia ENGEL, Președinte Asociația DWK Fit For Future
Elemente de specificitate ale planurilor-cadru – învățământul tehnologic
17:00-17:20 - Prof. Lăcrămioara-Ana PAULIUC, Consilier SDC, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Conf. univ. dr. Simona VELEA, Director DPPD, Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Prof. Carmen TICĂ, Director, Colegiul Național ,,Elena Cuza”
Elemente de specificitate ale planurilor-cadru – învățământul vocațional de artă, învățământ vocațional pedagogic
Partea a III-a – Sesiune de întrebări și răspunsuri
17:20-17:50 Întrebări și intervenții din partea participanților invitați la eveniment
17:50-18:00 Întrebări din partea reprezentanților presei
Noutatea adusă de planurile-cadru
Principala noutate adusă de planurile-cadru aflate în dezbatere este faptul că materiile obligatorii, adică cele din trunchiul comun, sunt din ce în cem ai puține pe parcursul liceului.
Dacă în clasa a IX-a, ele au o pondere de 65%, în clasa a XII-a, ajung la 35%, fiind înlocuite cu materiile de specialitate și mai multe oționale la alegerea elevilor.
Andreia Bodea, directorul Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București: Crește numărul de opționale pe care și le aleg elevii. Până la urmă, despre asta este vorba, de a le oferi, așa cum cer atâția ani, o paletă largă de opționale în așa fel încât poate nu se vor mai plângecă „ne plictisim la școală”, că „nu ne intersează”, „la ce-mi trebui e mie nu știu ce materie, când eu mă duc în nu știu ce direcție ”. Poate se va diminua acest fenomen.
Gramatica în programă
O altă noutate este introducerea gramaticii sub formă de capitole obligatorii în viitoarea programă școlară de la limba și literature română. Profesorii spun că ar trebui să vină ca o continuare a programei de la gimnaziu, din care au fost scoase capitole atunci când a fost revizuită.
Adina Papazi, profesoară de Limba Română la Colegiul Național „I.L. Caragiale”: Dintr-o frază, ei știu să analizeze patru feluri de subordinate, acelea care au intrat la evaluarea națională. Le este greu celor de la uman, din acest motiv, la istorie, unde au disciplină obligatorie de Bacalaureat, să identifice cauza, efectul. Ce capitole ați sugera să se pună în programa de la limba română? În primul rând să se continue cu toată sintaxa care a fost suspendată, subiectiva nu s-a făcut niciodată, predicativa nu s-a făcut niciodată.
Istoria nu mai figurează ca materie obligatorie
O problemă semnalată deja în spațiul public este faptul că Istoria nu mai figurează ca materie obligatorie pentru toți elevii până la finalul liceului. În schimb, religia are mai multe ore în trunchiul comun.
Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie, Universitatea din București: Noi, ca țară, ce tip de cetățeni ne dorim să avem? Dacă ne dorim cetățeni care să aibă responsabilitate națională, dar și una europeană, poate că materia de istoria românilor ar trebui întinsă pe doi ani de zile, poate că ar trebui făcută mult mai aplicat decât în modul în care s-a făcut până acum.
Marcel Bartic, profesor de Istorie și director: Eu nu resping idea unei educații spirituale, dar aș vedea-o mai degrabă, cel puțin pentru elevii mari, mai degrabă în direcția unei istorii a religiilor, o filosofie a religiilor și integrate într-o manieră interdisciplinară împreună cu istoria, cu filosofia.
Următoarea dezbatere universitară are loc vineri, pe 14 februarie, la Univeristatea Babeș-Bolyai din Cluj.
