Compania Ringier care deține ziarele Libertatea și Gazeta Sporturilor a venit cu un nou comunicat după ce a fost acuzată de jurnaliștii redacțiilor de ingerințe în politica editorială. ”Nu susținem narațiunile emoționale care se îndepărtează de adevăr”, spun reprezentanții companiei în comunicat.
Între timp Comisia Europeană a reacționat la o solicitare a jurnaliștilor: ”urmărim dezbaterile pe această temă din România”, se spune în răspunsul oficial de la Bruxelles pentru Libertatea.
O lege europeană pentru garantarea libertății presei
Europarlamentarul Dacan Cioloș a spus, în cadrul unei intervenții la Euronews România, că în Parlamentul European se dezbate deja o propunere legislativă privind un act european pentru libertatea presei.
„Este în discuție în Parlamentul European o propunere legislativă a Comisiei Europene privind un act european pentru liberatatea presei: European Media Freedom Act. Această propunere legislativă a fost înaintată de Comisie către Parlament și Consiliu și tocmai se dezbate acest document. Vor începe în săptămânile următoare negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pe această propunere și în mod normal în câteva luni, maxim un an ar trebui să avem și acest document. Comisia Europeană, după ce acest act va fi adoptat, va avea instrumente prin care să monitorizeze, să supravegheze dacă libertatea editorială e respectată, dacă finanțările respectă principiul independenței editoriale și așa mai departe.
Noi avem cel puțin două surse de amestec în libertatea presei. Una din zona politică, dar și din zona comercială, cum e cazul de față cu industria jocurilor de noroc, una foarte puternică, cu surse financiare importate care pare că a încercat prin diverse canale să pună presiune pe șefii unor redacții”, a precizat Dacian Cioloș.
Controlul presei
Mirela Neag, jurnalistă de investigații la Libertatea și Gazeta Sporturilor, a vorbit despre dialogul purtat cu Robin Lingg, nepotul lui Michael Ringier, președinte al companiei elvețiene de media Ringier.
„I-am reproșat faptul că la întrebarea legată de concedierea redactorului șef Cătălin Țepelin el a început să argumenteze cu tot felul de motive legate de audiență. Noi știm foarte bine că Gazeta Sporturilor stă foarte bine la toți indicatorii economici. El a evitat de fapt să spună adevărul.
Intervenția comercialului în editorial înseamnă pe scurt ca oricine care cumpără publicitate într-un ziar sau la o televiziune să dicteze ce scrie sau vorbește redactorul. Practic el va hotărî ce să spună și ce să nu spună jurnalistul.
Avem un acționar care deține 49% din acțiuni, care deține și case de pariuri sportive. Subiectele sensibile erau legate bineînțeles de mafia pariurilor și de meciuri trucate. Deci practic de jocurile de noroc, de pariurile sportive. Cei care conduc departamentul Sport au avut această viziune potrivit căreia trebuiau să vadă înainte materialele sensibile, investigațiile legate de pariurile sportive”, a spus Mirela Neag.
Ce înseamnă libertatea presei
Cristina Lupu, Director Executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a explicat ce înseamnă libertatea presei. Totodată ea a amintit că jurnalismul nu este gratis, iar sursele de finanțare sunt importante.
„Foarte multă lume pleacă de la ideea că dacă mie nu îmi place, acea idee nu are de ce să existe. Libertatea de exprimare acoperă și ideile care șochează, care nu ne plac, care ne ofensează, care ne deranjează. Nu trebuie să consider că ceva este de calitate sau pe gustul meu, ca acea idee să fie protejată. Sunt oameni cărora nu le place conținutul pe care îl publică Gazeta Sporturilor. Sunt oameni cărora nu le place conținutul pe care îl publică uneori Libertatea. Ce pot face ei este să nu plătească pentru conținutul respectiv sau pot să nu deschidă site-ul. Legile nu se aplică doar celor care ne plac. Legile și normele sunt pentru toată lumea, chiar și cei pe care noi nu îi considerăm demni de a fi protejați sau cei cu care nu suntem de acord. Dacă am face reguli după cine ne place s-ar produce abuzuri.
Dacă ne uităm în România la cine plătește pentru ca jurnalismul să existe vedem că sunt bani de la politic, prin diverse forme, sunt bani comerciali, prin companiile care plătesc pentru conținut. Banii de la public îți dau foarte multă putere. Publicul arată în felul acesta totodată că îi pasă de jurnalism, că îl consideră important. Jurnalismul nu este gratis. Jurnalismul costă”, a spus Cristina Lupu.
„Majoritatea jurnalismului în interes public provine din redacții mici și independente”
Liana Ganea, președinte ActiveWatch, coordonator program FreeEx, spune că în România doar câteva redacții mici reușesc să traiască doar din donațiile publicului.
„Observăm că există niște redacții care au reușit să fie suficient de convingătoare și de atractive pentru publicul lor încât să poată să trăiască și să producă jurnalism doar din donațiile publicului. Mă refer aici de pildă la Recorder. Deci ar putea să existe această formulă în care publicul să doneze. Din păcate, în principal doar Recorder au reușit să atragă astfel de finanțări. Există multe alte redacții independente care nu reușesc să surpaviețuiască cu donațiile de la cititori. Mai este o problemă importantă: majoritatea jurnalismului în interes public provine din astfel de redacții mici și independente.
