Spiritul acestor Sfinte Sărbători să ne lumineze sufletele, să ne inspire să îi ajutăm pe cei care au nevoie de sprijin şi să ne aducă împreună, a transmis, sâmbătă, preşedintele Klaus Iohannis, în mesajul de Crăciun.
„Să întâmpinăm Naşterea Domnului cu bucurie şi cu credinţă - bucuria de a-i simţi aproape pe cei dragi şi credinţa în forţa mântuitoare a compasiunii şi a solidarităţii. Spiritul acestor Sfinte Sărbători să ne lumineze sufletele, să ne inspire să îi ajutăm pe cei care au nevoie de sprijin şi să ne aducă împreună, pentru că doar uniţi suntem mai puternici. Crăciun fericit şi multă sănătate, dragi români!” a afirmat şeful statului.
Crăciunul este una din cele mai așteptate sărbători, atât în România, cât și în Europa și în restul lumii. În tradiția creștină, pe data de 25 decembrie este sărbătorită Nașterea lui Iisus Hristos, iar sărbătoarea este una încărcată cu obiceiuri, unele dintre ele păstrate de sute de ani.
Tradiții și simboluri de Ajun și în ziua de Crăciun în România
Colindele
Tradiția colindelor de Crăciun se păstrează an de an. Cete de colindători merg din casă în casă, transmiţând prin texte cântate sau strigate, prin măşti, dansuri, urări de bine la casele oamenilor, cântând "Bună dimineaţa la Moş Ajun!". Tradiția spune că, dacă gazda le deschide ușa și primește urările, colindătorii sunt răsplătiți cu nuci, covrigi, colaci, mere sau bani.
Cele mai cunoscute colinde în România sunt: „Steaua sus răsare”, „Trei păstori se întâlniră", "O, ce veste minunată" și "În oraşul Viflaim".
Un alt obicei de Crăciun, foarte cunoscut, este umblatul cu capra. Acesta ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Capra este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu lăutari, care acompaniază dansul caprei, iar aceasta sare, se roteşte şi se apleacă, în acelaşi timp clămpănind ritmic din fălcile de lemn, menţionează volumul "Cartea de Crăciun" de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997).
Primul colind care se cântă în Ajunul Crăciunului este cel prin care colindătorii aduc vestea naşterii lui Hristos: „Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut''.
Bradul
Împodobirea bradului este, astăzi, una din cele mai iubite tradiții, atât în mediul urban, cât și în cel rural. Tradiția spune că, în noaptea de Crăciun, copiii primesc cadouri care sunt puse la baza bradului împodobit.
În România, primul brad împodobit de Crăciun a fost la palatul lui Carol I. În Palatul Regal de pe Calea Victoriei, în noaptea de Crăciun, invitaţii de seamă sosiţi la palat împodobeau bradul cântând colinde.
Vâscul
Pe lângă bradul împodobit de sărbătoare, vâscul e prezent în orice casă în perioada Crăciunului şi a Anului Nou. În mitologiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte, fiind considerat o plantă magică, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei, semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei, notează volumul „Cartea de Crăciun" de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997). În ajunul Crăciunului, oamenii îşi împodobesc casele cu vâsc ca simbol al bucuriei şi pentru pacea sufletească.
Floarea Crăciunului
Un alt simbol al Crăciunului este floarea numită „Crăciuniţă" sau '„Steaua Crăciunului''. Ea poartă denumirea ştiinţifică Euphorbia Pulcherrima sau Poinsettia şi este cea mai spectaculoasă specie din genul '„Euphorbia''. Cultivarea şi popularizarea sa a început în anii '60, iar în scurt timp planta a devenit nelipsită în decorurile de Crăciun.
Mâncarea tradițională de Crăciun
Preparatele din carne de porc sunt nelipsite de pe masa de Crăciun a românilor: friptura de porc, piftia, toba, caltaboșul și cârnații. La aperitiv, se servește salata de bouef, în timp ce cozonacul este desertul preferat de Crăciun.
