Discuțiile din ultimele săptămâni privind un acord pentru pace în Ucraina aduc aminte de alte situații din istorie când deciziile au fost luate de către marile puteri fără prezența celor direct implicați. Importanța unui acord discutat și agreat împreună cu Ucraina și cu restul Europei este esențial pentru a nu repeta istoria catastrofală a secolului XX, avertizează experții.
Atunci când marile puteri își împart lumea în detrimentul tuturor celorlalte națiuni se naște conflictul. Cel mai cunoscut caz în istoria ultimului secol a dus la izbucnirea celui De-al doilea Război Mondial. Este vorba de Acordul de la Munchen din 30 septembrie 1938.
Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie, Universitatea din București: „În perioada interbelică sunt multe conf erințe pentru dezarmare, pentru pace, de a scoate războiul în afara legii. Întotdeauna dacă se ajungea la semnarea unor acte finale, nu exista și partea de control, și partea de sancționare în vreun fel statul care încălca. Și Hitler tocmai asta face, împinge treptat mai departe planul său de a acapara și ajungem în vara anului 1938 la Munchen.”
Atunci a fost decisă soarta Cehoslovaciei - între Germania și Italia, pe de o parte, și aliații occidentali Franța și Marea Britanie, de cealaltă parte. Fără reprezentanții Cehoslovaciei la masă, marile puteri de atunci au permis Germaniei să ocupe Regiunea Sudetă, în speranța că asta îl va potoli pe Adolf Hitler. Însă, rezultatul a fost cu totul altul.
Daniela Anghelescu, profesoară de Istorie la Colegiul Național „I.L. Caragiale”: „Din păcate aceste puteri nu au susținut atunci statul Cehoslovac în ideea că făcându-i o concesie lui Hitler, îl vor mulțumi și din momentul acela, Germania nu va mai avea pretenții teritoriale.”
Premierul Marii Britanii de atunci, Neville Chamberlain, a crezut că s-a întors triumfător la Londra, după cum declara în celebrul său discurs, fluturând acordul de la Munchen în fața presei și a publicului.
Neville Chamberlain, premierul Marii Britanii între 1937 - 1940: „Vreau să spun că acordul privind problema cevoslovacă, asupra căruia am convenit, este, din punctul meu de vedere, doar preludiul unei înțelegeri prin care în toată Europa va fi pace.”
Daniela Anghelescu, profesoară de Istorie la Colegiul Național „I.L. Caragiale”: „Întotdeauna avem sentimentul că facem pace și agresorul se va mulțumi cu atât. Nu s-a mulțumit cu atât. În martie 1939, practic statul cehoslovac a dispărut pentru că armata nazistă, fără preaviz de această dată, nici nu s-a mai consultat cu ceilalți europeni, pur și simplu a ocupat Cehia. Munchenul a avut consecințe grave nu numai pentru Cehoslovacia. A avut consecințe grave pentru toată Europa și pentru ceea ce înseamnă grăbirea celui De-al Doilea Război Mondial.”
Singurul care a văzut din timp pericolul, dar care nu a putut face mai mult la vremea aceea, a fost Winston Churchill. În discursul lui din Parlament, după semnarea acordului de la Munchen în 1938, avertizează asupra norilor negri care se adunau deasupra Europei.
Discursul lui Winston Churchill din 5 octombrie 1938, House of Commons:
„Mi-e teamă că vom descoperi cât de grav am compromis, chiar pus în pericol, siguranța și independența Marii Britanii și a Franței... Nu poate să existe prietenie între democrația britanică și puterea nazistă (...) am fost învinși fără un război, iar consecințele ne vor urmări mult timp de acum încolo; oamenii ar trebui să știe că am trecut la o nouă pagină de istorie, când tot echilibrul european este afectat. (...) Și să nu credeți că acesta este sfârșitul poveștii. Este doar începutul răzbunării. Este doar primul gust dintr-o licoare otrăvită pe care ne-o vor servi an de an, dacă nu reușim să ne revenim moral și să redevenim puternici, dacă nu ne ridicăm din nou și nu ne apărăm în numele libertății cum am mai făcut în trecut.”
Sursă: International Churchill Society
Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie: „El a crezut în faptul că Hitler este omul rău. Societatea nu susținea într-o primă fază, în totalitate un astfel de război, dar cu toate acestea, el a făcut inclusiv societatea britanică să înțeleagă că aceea este calea democrației și nu au cum să meargă pe o altă cale.”
A urmat cel mai cumplit război din istoria omenirii – cel De-al Doilea Război Mondial, în care au murit în jur de 70 de milioane de oameni.
Daniela Anghelescu, profesoară de Istorie la Colegiul Național „I.L. Caragiale”: „Din păcate, așa încep poveștile cumplite. Avem sentimentul că la un moment dat putem să fim în siguranță, dar atunci când se rostogolesc nedreptățile, agresiunile și nu ripostăm împreună uniți contra răului, categoric răul se disipează.”
Războiul s-a încheiat în 1945 cu înfrângerea Germaniei și capitularea Japoniei. Cu doar câteva luni înainte, lumea a fost din nou împărțită la celebra Conferință de la Ialta, unde a fost decisă și soarta României.
Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie: „Este o împărțire a sferelor de influență, între cele două super puteri - Uniunea Sovietică, cu tot ce însemna aliații și țările pe care le controla, și Statele Unite care e contrapondere în partea cealaltă. România nu avea cum să intre într-o altă zonă de influență geografic vorbind.”
Deși sunt multe similarități, situația în lume este alta acum și avem șansa să nu repetăm istoria, spun experții. Viitorul Europei se poate decide doar cu Europa la masă alături de Ucraina.
