De mai bine de 20 de ani, România nu are legi clare pentru managementul și prevenirea dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile. Parlamentarii au venit mai degrabă cu soluții de moment: fie cu inițiative pentru refacerea caselor și drumurilor afectate, fie cu obligativitatea asigurării acestor imobile.
Legislația pentru prevenirea dezastrelor este deficitară
Inundații puternice în România au mai fost. Acum mai bine de 10 ani, inclusiv în aceleași zone ale Moldovei, acolo unde acum, în septembrie, au murit șase oameni. Experții au dat soluțiile și au spus cum putem evita pierderea de vieți, dar cert este că - până la acel moment - îmbunătățirea managementului în caz de inundații a rămas doar pe hârtie.
Să comparăm acest domeniu cu altele care au impact electoral, Educație, Justiție, Finanțe. Când vine vorba despre creșterea pensiilor, de exemplu, politicienii vin cu așa numitele îmbunătățiri legislative - chiar de mai multe ori pe an. În ceea ce privește managementul dezastrelor, și în special gestionarea măsurilor de prevenire, legislativul nostru este codaș.
În momentul de față, începând cu această vară, avem o nouă strategie națională de consolidare și dezvoltare a rolului DSU în cadrul sistemului național de management al situațiilor de urgență, adoptată de Guvern, dar pe o legislație veche de mai bine de 20 de ani.
Dacă ne uităm pe activitatea parlamentară din ultimii ani, însă, se poate observa că politicienii au venit în 2006, când am avut un val de inundații, cu o serie de inițiative legislative cu impact electoral, dar toate au fost respinse, inclusiv un proiect de lege depus la acea vreme de un deputat al fostului PD care se referea chiar la instituirea unui astfel de sistem de management pentru prevenirea dezastrelor - inundații, cutremure, incendii. De atunci și până în prezent, însă, există câteva zeci de proiecte legislative care se referă la îmbunătățirea cadrului legislativ pentru asigurarea obligatorie a imobilelor afectate de astfel de calamități, dar mai există și proiecte care se referă la alocarea fie de fonduri pentru reconstrucția drumurilor afectate, fie pentru a oferi sinistraților posibilitatea de a-și reclădi proprietățile.
În momentul de față, la nivelul județului Galați, PSD și PNL par mai degrabă să arunce vina unii pe alții pentru ce s-a întâmplat acolo. Parlamentarii din acest județ nu au venit în acești ani cu nicio măsură de prevenție a dezastrelor.
„Noi avem o foarte mare problemă de coerență în aplicarea acestor strategii. România are o legislație prin care poate acționa, dar autoritățile nu sunt pregătite, mai ales cele locale, nu urmează cursuri de pregătire, nu știu ce au de făcut. Și uitați-vă la primari ce abordări diferite ați văzut în ultimele 24 de ore: unii au înțeles cum să lucreze cu celelalte autorități implicate, iar ceilalți au făcut cum au știut. Mai avem o problemă și de educație civică. Populația, în general, nu are încredere în autorități. Și la ora asta avem oameni în podurile caselor, nu vor să evacueze, nu au încredere în mesajele pe care le transmit autoritățile, sunt mulți oameni reticenți”, a spus și Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City, la Euronews România.
