Războiul din Ucraina frânează tranziția Uniunii Europene către energia verde. Confruntați cu problemele de aprovizionare cu gaz rusesc, grecii au apelat tot mai mult la cărbune pentru a-l folosi în termocentralele care produc electricitate. Premierul de la Atena a anunțat chiar o creștere a producției de lignit cu 50% până în 2024, pentru a face față nevoilor țării.
De la invazia rusească în Ucraina, cărbunele, considerat o sursă foarte poluatoare de energie în Europa, ajută acum continentul să facă față creșterii dramatice a prețului gazelor. Așa se face că Grecia a stopat pentru moment tranziția către energia verde. Însă cei care trăiesc în zonele unde se exploatează încă lignit cred că altul este viitorul.
„Nu s-a gândit nimeni că această zonă poate fi prielnică pentru alte lucruri: agricultură, investiții, fabrici noi sau să ofere reduceri de taxe pentru a atrage investitorii. Statul nu a făcut nimic”, spune Pavlos Deligiannis, miner pensionat.
UE consideră că sfârșitul erei cărbunelui este inevitabil, iar mulți experți susțin că scurta revenire a cărbunelui e doar un pas în drumul către sursele regenerabile. Dovadă stau și parcurile solare, instalate pe sute de hectare în Grecia.
„Pentru ca UE să își atingă țelul de limitare (a încălzirii globale n.r.) cu 1,5 de grade, conform Acordului de la Paris, trebuie să se renunțe la cărbune, până în anul 2030 și la gaze, până în 2035. Acest lucru părea foarte ambițios până acum câțiva ani. Acum dinamica s-a schimbat. Adică nu mai pare o idee chiar așa de radicală. Către aceasta ne îndreptăm”, a spus Elif Gunduzyeli, coordonator senior de politici energetice Climate Action Network.
Politicile elaborate la nivelul Uniunii Europene trebuie, însă, implementate înțelept la nivel național pentru a asigura o tranziție justă, care să țină cont și de impactul social.
