Fast-fashion, exact așa cum îi spune și numele - moda rapidă - înseamnă îmbrăcăminte ieftină, care transpune ideile prezentate pe podium de marile branduri.
Consumatorii sunt tentați să cumpere mult și să renunțe apoi la produse extrem de repede. Uniunea Europeană face pași pentru a reglementa consumul în acest domeniu.
Pentru cei care au produse de brand și vor să le schimbe des s-au creat magazinele de caritate. Aici, oamenii donează lucrurile pe care nu le mai folosesc, iar ele ajung la persoane care au nevoie de ele, dar nu și le permit.
Consumatorii sunt tentați să cumpere mult și să renunțe apoi la produse extrem de repede
Reprezentanții magazinului folosesc banii pentru a achiziționa echipamente medicale sau cursuri de pregătire pentru persoanele defavorizate.
Cristian Filip, preșdintele Asociației Eco-Durabil: 99% dintre produse ajung către persoanele nevoiașe. Sub 1% din aceste produse le băgăm într-un circuit de vânzare care dă și sustenabilitate acestui proiect și posibilitate de replicare a lui oriunde în țară. De la 1 iunie 2021 până în prezent, au venit peste 7800 de tone de produse, au ajuns la peste 72 de mii de persoane și au venit de la peste 20.000 de persoane.
Aproximativ 10% din gazele cu efect de seră provin din sectorul producției de haine
Când vine vorba de poluarea produsă de modă, cifrele vorbesc de la sine. Aproximativ 10% din gazele cu efect de seră provin din sectorul producției de haine, pantofi și accesorii. Potrivit Băncii Mondiale, industria modei produce mai mult carbon decât zborurile internaționale și transportul maritim la un loc.
Ioana Oancea, jurnalist Euronews: Emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt singura problemă a sectorului modei: consumă, de asemenea, suficientă apă pentru a potoli setea a cinci milioane de oameni în fiecare an, adică nu mai puțin de 93 de miliarde de metri cubi.
În plus, problema deșeurilor devine din ce în ce mai importantă: 92 de milioane de tone de deșeuri textile sunt produse anual, iar mare parte din ele sunt depozitate în țările sărace.
Când vine vorba de reciclare, mai puțin de 1% din materiale sunt refolosite pentru a produce haine noi. Un procent ceva mai mare – 13% este utilizat pentru aplicații cu valoare mai mică, cum ar fi material izolator, cârpe și lavete, umplutură pentru saltele. După acest pas, materialele nu se mai recuperează. La nivel global, media de colectare a hainelor uzate este de 25%.
Taxă pentru reciclarea textilelor
Aida Szilagyi, președinta Centrului Național pentru Producție și Consum Durabile: O prevedere foarte importantă care va impune producătorilor și importatorilor de textile în Uniunea Europeană să aplice o taxă pentru reciclarea acestor textile, exact așa cum se plătește pentru ambalaje. În acest moment se va plăti și pentru haine.
Producătorilor li se va impune și un pașaport digital al produsului, care să menționeze toate detaliile cu privire producerea bunurilor, iar practicile înșelătoare vor fi sancționate.
