Cristian Popescu Piedone a fost eliberat din închisoare pe 21 iunie 2023, după ce a fost încarcerat timp de un an și o lună în urma condamnării din "dosarul Colectiv". Eugen Iancu, unul dintre părinții unul tânăr decedat la acea vreme, a făcut precizări în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în toată această perioadă care a trecut de la tragedie. Fiul său, Alex Iancu, a murit la doar 22 de ani, la trei săptămâni distanță de la incendiu. Eugen Iancu este și președinte al Asociației Colectiv.
La șapte ani și opt luni de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căruia au murit 64 de oameni, Eugen Iancu a comentat vestea că fostul primar al sectoarelor 4 și 5 a fost eliberat din închisoare.
Eugen Iancu: "Mi s-a părut de la început că ceva nu e în regulă"
"Eu am bănuit că se va ajunge la această decizie încă de acum un an, pentru că nu poți să arestezi un primar a cărui semnătură trebuie pusă peste semnătura specialiștilor. Atât timp cât acum un an, în procesul care s-a terminat în mai anul trecut, nu au fost condamnate cele două directoare care au aprobat funcționarea clubului, dar îl condamni direct pe primar, mie mi s-a părut de la început că ceva nu e în regulă și că i s-au lăsat primarului Piedone căi de eliberare, dacă pot să spun așa.
Pentru că, să mă ierte Dumnezeu, dar timp de 7 ani, justiția română a scăldat-o. A început la trei-patru zile după incendiu, cu decizia procurorului general de la acele vremuri, ca cercetarea să nu aibă nicio legătură cu intenția. Au urmat ani în care dosarul a fost plimbat prin toate curțile posibile. În primii doi ani aproape că nu a existat cercetare", a spus Eugen Iancu, la Euronews România.
Eugen Iancu consideră că decizia eliberării lui Cristian Popescu Piedone nu trebuia luată, pentru că el ar fi dat acea autorizație de funcționare clubului Colectiv deși nu ar fi existat toate avizele în regulă.
În plus, Eugen Iancu susține că nu a primit răspunsul la o întrebare extrem de importantă: cine a decis ca autopsiile celor decedați în spitalele din străinătate să fie făcute în România.
Cristian Popescu Piedone a stat în închisoare un an și o lună
"Am ajuns la momentul Piedone, care a fost condamnat anul trecut fără ca subordonații dânsului să fie condamnați, iar azi s-a întâmplat ceea ce, conform legii, trebuia să se întâmple, însă ceea ce, conform unei justiții normale, nu ar fi trebuit să se întâmple de anul trecut. Adică cei doi judecători nu trebuiau să plimbe totul și să reducă de la 8 ani la 6 ani, sau la 4 ani. Totul e sub semnul întrebării și totul poate fi demontat de orice avocat fără prea multă pregătire.
Eu cred că există amândouă (n.r.: intenție și proasta pregătire a magistraților, în luarea acestei decizii). Toată lumea acuză învățământul din România. Dacă acuzăm învățământul, nu aveam cum să avem oameni pregătiți, deci și avocați, procurori, judecători. Însă în cazul acesta, ca și în altele în care sunt implicați oameni politici, eu consider că e clară intenția.
Nu știu cine, nu știu cum, dar anumite dosare sunt clar direcționate. Și iată, în cazul Colectiv există a doua plângere penală, în care de 7 ani, procurorii Parchetului Militar și cei ai Parchetului General nu fac nimic în anchetă. Cine a luat deciziile ca victimele din Colectiv să nu părăsescă spitalele din București și ce s-a mai întâmplat, de la intervenție până la condițiile din spitale?", a precizat Eugen Iancu.
Eugen Iancu: "Copiii noștri au toți autopsia făcută în București, pentru că așa a decis cineva de la noi"
Un element-cheie în acest proces îl reprezintă însă corespondența dintre Ministerele din România și cele din țările în care au fost tratați pacienții de la Colectiv. După spusele lui Eugen Iancu, aceste corespondențe nu au fost solicitate de Parchetul General și nici de cel Militar.
"Acea plângere nu a fost îndreptată împotriva pompierilor și nici măcar împotriva medicilor. Plângerile au fost îndreptate împotriva celor care, de sâmbătă dimineață au decis ca nimeni să nu mai vorbească cu aparținătorii victimelor, împotriva celor care au decis să nu fie transferați pacienții în spitalele din străinătate, împotriva celor care au decis ca autopsiile să nu se facă la locul decesului, în caz că vreo victimă deceda în Franța sau Spania, Germania, ci să fie transferate în România.
Singurele victime decedate undeva în UE, de cetățenie română, care nu au beneficiat de autopsie în orașul unde s-a întâmplat decesul sunt cetățenii Colectiv. Copiii noștri au toți autopsia făcută în București, pentru că așa a decis cineva de la noi. Există corespondențe între ministerele din România și cele de afară pe care Parchetul General nu vrea să le ceară. Ar trebui să ne spună cineva, să se ocupe cineva de anchetarea angajaților statului, primari, miniștri, secretari de stat, din ăia care nu se mai mișcă din post.
Pentru autorizația de funcționare (n.r.: pentru autorizația de funcționare trebuia anchetat Piedone). S-a ajuns la concluzia că acel club funcționa într-un spațiu care nu trebuia să beneficieze de autorizație, nu avea un număr de uși, o mulțime de lucruri necesare. (...)
Ne amintim că domnul Piedone spunea că a trimis un control cu două-trei luni în urmă. Ce a constatat acel control? Putea să funcționeze clubul? Eu nu am reușit să văd clubul post-incendiu. Și înainte nu aș fi avut de ce, nici nu știam că există. Post incendiu, am încercat, dar nu am fost lăsat de procuratură și nici de proprietarii spațiului. Dar din ce am înțeles, era o singură ușă și aceea trecută printr-un container.
Astfel de club, pus într-un spațiu mare, putea funcționa fără a îndeplini toate condițiile? Am avut și eu mici afaceri care au funcționat în spații diverse și de fiecare dată trebuia să cer autorizații. În clubul Colectiv, autorizațiile care au fost semnate de ISU și primărie. Oamenii aceia chiar au trecut prin club să vadă, sau aprobările s-au dat ca în România?", a spus Eugen Iancu.
Răspunsul pe care Eugen Iancu l-a primit de la INML
"Anul trecut, la 7 ani de la incendiu, am primit un răspuns de la INML, prin intermediul Parchetului, în care mi se spunea că infecțiile nosocomiale ar fi putut fi o cauză a decesului, însă, pentru a demonstra că copiliul meu a murit din cauza asta, ar trebui să am niște probe obținute de DSP la momentul internării copilului în spital.
Deci aici ar trebui să știe oricine că, dacă se internează, ar trebui să cheme instantaneu DSP-ul ca să ia niște probe în spital să fim convinși că există sau nu nosocomiale în spital. Altfel, dacă pacientul moare peste o lună, iar peste 6 luni aparținătorii vor să dea spitalul în judecată, avem o problemă.
Dacă ne luăm după declarațiile Ministerului Sănătății și ale DSP-ului, ajungem la concluzia că în România avem nosocomiale undeva la 1%, iar uitându-ne la spitalele noastre din Austria, Germania, care ar fi oare realitatea?
Eu nu pot să demonstrez așa ceva (n.r.: că fiul său ar fi murit din cauza infecțiilor cu nosocomiale), pentru că, în România, anchetele le fac procurorii, iar procurorii, la 7 ani de la plângerea penală, refuză să îmi răspundă. Am avut și avocați care au încercat să ia legătura și nu se poate, pentru că Parchetul General și Parchetul Militar răspund la ordinele altora, nu la ordinele cetățenilor", a concluzionat Iancu.
