Fostul președinte Emil Constantinescu a vorbit pentru prima oară despre decizia luată de România prin care a fost evitată o ”confruntare militară pe teren între trupele americane și rusești” după cel de-Al Doilea Război Mondial. În direct la Euronews România, a povestit despre momentul în care în anul 1999 a fost interzis accesul forțelor aeriene rusești în spațiul aerian.
În anul 1999, NATO a decis să intervină în Iugoslavia pentru a pune capăt războiului din Kosovo. La acel moment, România a decis să pună la dispoziţie spaţiul aerian pentru survolul avioanelor Alianței Nord-Atlantice și să interzică accesul forțelor aeriene rusești.
La 25 de ani distanță, Emil Constantinescu a vorbit despre deciziile prin care, în opinia sa, ”România a influențat profund cursul istoriei”.
”Nu am comunicat nimic despre acest eveniment important. În acel moment, România a influențat profund cursul istoriei. Presiunea era foarte mare asupra lui Slobodan Miloșevici (președintele Serbiei)”, a afirmat fostul președinte (1996-2000).
Emil Constantinescu a amintit că, la acel moment, generalul Constantin Degeratu, șef al Statului Major General al Armatei, ”a avut o influență decisivă asupra viitorului României în acel moment absolut excepțional”.
”Generalul Degeratu este un personaj istoric care a avut o influență decisivă asupra viitorului României în acel moment absolut excepțional. Cel care a fost însărcinat să poarte negocierile a fost președintele Finlandei (Martti Oiva Kalevi Ahtisaari, n.red).
S-a ajuns la concluzia să existe niște forțe de menținere a păcii în Kosovo care să stăvilească răzbunările și conflictele militare reciproce. Acestea erau compuse din militari americani și militari ruși. Apoi, Națiunile Unite au votat aceste forțe de menținere a păcii”, a precizat Emil Constantinescu.
Fostul președinte a explicat că SUA au decis să transporte forțele pe mare, în timp ce Rusia a decis să disloce trupele cu 10 avioane de tip Antonov.
”(Rușii, n.red) au depus o cerere de survol asupra României. Spațiul era controlat SUA. Era după ce Parlamentul aprobase și SUA aveau acest drept de control. Această aprobare a fost negociată la nivelul șefului de stat major.
Dacă nu ar fi existat interzicerea survolului de către România, am fi asistat la prima ocazie după cel de-Al Doilea Război Mondial de confruntare militară pe teren între trupele americane și rusești”, a punctat Emil Constantinescu.
Cum a reușit România să interzică accesul Rusiei în spațiul aerian în 1999
”Revin la această figură importantă a generalului Degeratu. (...) A plecat de la o ideea pe care nu o avusese nimeni. Să introducă în această aprobare a survolului celor 10 avioane o condiție: ca să nu fie două avioane în același timp în spațiu și să existe o diferență de 20 de minute între un avion care părăsește spațiul al României și celălalt care intră.
Au semnat-o rușii. Au semnat-o. Au venit cu primul avion, a intrat al doilea. Generalul Degeratu m-a anunțat. Atunci am hotărât să anulăm dreptul de survol”, a povestit fostul șef de stat.
De asemenea, Emil Constantinescu a evocat că în acel moment critic au existat discuții cu partenerii internaționali ai României în privința retragerii dreptului de survol pentru Rusia, inclusiv Westley Clark, secretarul general al NATO de la acea vreme.
”L-am întrebat ce se întâmplă dacă România retrage dreptul. (Westley Clark) a spus: «noi nu ne băgăm în treaba asta. Noi am acceptat. Este acordul nostru. E treaba voastră ce faceți. Au spus că nu se bagă în treaba asta»
Madeleine Albright (secretarul american de Stat) a fost consultată și a spus: «noi nu ne băgăm, treaba voastră ce faceți»”, a mai precizat Emil Constantinescu.
Fostul președinte a dezvăluit ce pretext a fost folosit pentru a interzice accesul rușilor în spațiul aerian al României.
”Al doilea avion a intrat înainte să plece primul. Atunci am folosit acest pretext. Am spus că în această situație se va ajunge la Elțîn (Boris Elțîn). Elțîn va retrage avionul. Plecase al treila avion de pe aeroportul din Kiev. La ordinul lui Elțîn a făcut un ocol și s-a întors înapoi”, a concluzionat el.
