Picată la primul test electoral, în precampanie, strategia candidatului comun pentru București are efecte mult mai grave decât și-ar fi dorit liderii PSD-PNL. Descurajate, conducerile celor două partide de guvernare sunt pe punctul de abandona inclusiv planul unui candidat comun la prezidențiale. Iar eventuala listă comună pentru parlament este și ea sortită eșecului, susțin specialiștii în domeniu.
Cu înțelegerea unui candidat comun la Primăria București anulată, coaliția PSD-PNL își vede redusă strategia testării electoratului propriu doar la câteva mari orașe din teritoriu. În timp ce social-democrata Gabriela Firea și partenerul său din PNL, Sebastian Burduja devin adversari politici pentru următoarele 45 de zile în Capitală, la primăriile de sectoare, cele două partide au decis să rămână cum au stabilit.
Cei trei edili actuali de la sectoarele 3, 4 și 6 vor fi susținuți la comun, liberalul George Tuță, candidat comun la Sector 1, iar social-democrații Rareș Hopincă și Adrian Vigheciu sunt testați pentru primăriile sectoarelor 2 și 5.
În țară, după negocieri lungi de luni de zile și scandaluri locale, cele două părți au reușit să bată palma doar pentru susținerea comună pentru liberalul Nicolae Robu pentru Primăria Timișoarei, a lui George Scripcaru și Valentin Ivancea la Brașov și Bacău.
Nici negocierile pentru candidați comuni la șefiile de consilii județene nu s-au soldat cu rezultate mulțumitoare. PSD și PNL au convenit aplicarea acestei strategii doar într-un singur județ, Timiș. Discuțiile pentru demersuri similare la Satu Mare și Mureș se lovesc de opoziția PSD.
Nu aceeași situație se înregistrează în județul Ilfov, un caz mai mult decât particular. Este singura unitate administrativă unde PSD nu vine cu un contracandidat la șefia de Consiliu Județean deținută de liberalul Thuma Hubert. Dar nici nu declară public susținerea pentru liderul liberal, pentru ca acesta să nu fie sancționat de electoratul din județ ca în București, acolo unde coaliția s-a confruntat și cu riscul migrării voturilor din propriile bazine electorale către alți candidați.
Candidatul comun la alegerile prezidențiale, strategie eliminată de Coaliție
Analiștii identifică în incidentul Cîrstoiu un efect mult mai grav pentru planurile coaliției: un prezidențiabil comun nu mai reprezintă o opțiune viabilă pentru PSD și PNL. Și nici o listă comună la parlamentare nu este creditată cu șanse prea multe.
Cristian Pîrvulescu, politolog: ”A fost un experiment în vederea alegerilor prezidențiale și parlamentare. Experimentul a eșuat. Acum nu înseamnă că un candidat politic pentru alegerile prezidențiale al coaliției de guvernare n-ar fi posibil. PNL, văzând care este situația, va miza pe o candidatură separată, cu destul de mari șanse, dacă nu se întâmplă niciun accident, să poată ajunge în turul doi, pentru că se verifică potențialul de partid și vedem cum, de fapt, partidele-sistem rămân în continuare suficiente. Și dacă nu va fi la prezidențiale, de ce ar fi la parlamentare.”
Andrei Țăranu, analist politic: ”Listele comune la parlamentare pot funcționa, în condițiile în care ei au câștigat sau vor câștiga un număr important de primării și de consilii județene, atunci și primarii și președinții si consiliu județean vor trage la alegerile generale pentru că îi interesează ca PSD și PNL să fie în continuare la guvernare, ca să le ofere lor subsidii și bani și PNDL. Va afecta însă dramatic alegerile prezidențiale. Rațional, logic ar fi să își construiască niște politici coerente. Ceea ce de arătat însă la București este că rațiunea nu prea există. Dacă ar putea să lase la o parte orgoriile, nu prea cred că pot să facă, atunci ar putea să aibă rezultate bune, dacă nu. Ar putea să omoare găina cu oul de aur.”
Coaliția se mai confruntă cu alt risc.
Raluca Alexandrescu, profesor universitar, Facultatea de științe politice, Univ. București: ”Vom avea niște alegeri europarlamentare care trebuie să voteze pe liste comune PSD și PNL, dar pe de altă parte la locale, va avea de ales între două liste separate, uneori alteori pe liste comune. E o confuzie pe care nu știu dacă cele două parte sunt pregătite să o gestioneze la nivelul comunicării cu propriul electoral. E foarte posibil ca proiectul acesta al candidaturilor comune, care oricum era destul de evident că e ușor utopic, nu va prinde rădăcini, mai ales pentru parlamentare. teritoriile sunt extrem de bine împărțite. Nu știu în ce măsură niciunul, nici altul dintre cele două partide și mai ales din armata de soldați credincioși ai acestor partide, vor dori să cedeze.”
În ciuda asigurărilor de non combat date de diverși lideri din ambele partide, în majoritatea marilor orașe din țară se merge cu candidaturi separate. Această situație va duce la lupte electorale grele între actualii parteneri politici, cu consecințe grele pentru stabilitatea actualei coaliții.
Calendarul alegerilor din România în 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Calendarul alegerilor din România în 2024 a fost stabilit de coaliția PSD-PNL.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
